Creierul după infecții. Cum pot virusurile „obișnuite” să afecteze memoria și atenția

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Te-ai blocat vreodată în mijlocul unei fraze fără să mai știi ce voiai să spui? De multe ori, astfel de episoade sunt puse pe seama oboselii sau a stresului. Însă tot mai multe cercetări sugerează că, în unele cazuri, explicația ar putea fi mai complexă.

Studii recente sugerează că anumite infecții virale pot fi asociate cu efecte de durată asupra funcțiilor cognitive, nu doar în cazul COVID-19, ci și în cazul unor virusuri comune, inclusiv din familia herpesului.

Când sistemul imunitar afectează creierul

Mecanismul prin care virusurile influențează funcțiile cognitive nu este, în majoritatea situațiilor, unul direct. În loc să afecteze neuronii, efectele apar prin reacția sistemului imunitar. Problema este că acest mecanism de apărare poate rămâne activat prea mult timp.

Unele infecții virale mențin răspunsul imun în funcțiune chiar și după ce organismul a eliminat virusul. Această reacție prelungită poate duce la o inflamație ușoară, dar persistentă la nivelul creierului, numită *neuroinflamație*. Deși nu provoacă simptome evidente imediat, în timp poate afecta memoria, atenția și capacitatea de concentrare.

Un exemplu este virusul Epstein-Barr, responsabil pentru mononucleoză („boala sărutului”), care poate declanșa astfel de reacții de durată. Virusurile din familia herpesului pot rămâne latente în organism ani de zile și se pot reactiva în anumite condiții, influențând indirect sistemul nervos.

De ce apare „ceața mintală”

Simptomele asociate cu acest proces sunt adesea descrise drept „ceață mintală”: dificultăți de concentrare, probleme de memorie pe termen scurt, oboseală cognitivă și senzația că gândirea este încetinită.

Cercetările arată că aceste manifestări nu țin doar de percepția subiectivă. Ele pot fi explicate prin modificări reale în modul în care funcționează sistemul nervos, inclusiv prin dezechilibre ale răspunsului imun și afectarea comunicării dintre neuroni.

Aceste simptome au devenit cunoscute mai ales în cazul persoanelor cu long COVID, adică atunci când, după infecția cu SARS-CoV-2, unele manifestări, inclusiv cele cognitive, persistă luni întregi. Totuși, astfel de efecte nu sunt specifice doar acestei afecțiuni. Datele actuale arată că simptome similare pot apărea și după alte infecții virale, mai ales atunci când organismul rămâne într-o stare inflamatorie prelungită.

Ce spune știința

Cercetările din ultimii ani conturează o legătură tot mai clară între infecțiile virale și sănătatea creierului. Un studiu publicat în Nature Medicine a evidențiat o asociere între reactivarea virusului varicelo-zoster (responsabil pentru zona zoster) și un risc crescut de declin cognitiv. În același timp, virusul Epstein-Barr este considerat un factor important asociat cu apariția sclerozei multiple, o boală autoimună care afectează sistemul nervos central.

Un progres important este identificarea unor semnale biologice care pot indica aceste procese inflamatorii. Cercetătorii analizează acum mai mulți astfel de markeri, iar printre ei se numără modificările limfocitelor B, dezechilibrele în populațiile de celule T (inclusiv CD4+) și nivelurile crescute de citokine, proteine care semnalizează inflamația în organism.

Aceste modificări pot menține o stare inflamatorie de intensitate scăzută, dar persistentă, care afectează indirect funcțiile cognitive. Deși promițătoare, astfel de analize sunt încă în fază de cercetare și nu sunt utilizate de rutină în practica clinică.

Ce înseamnă acest lucru pentru noi

Deși cercetarea este încă în desfășurare, există deja direcții concrete de tratament. O parte dintre terapiile aflate în dezvoltare încearcă să reducă inflamația din organism și să „calmeze” reacția sistemului imunitar, astfel încât acesta să nu mai afecteze indirect creierul.

Până atunci, specialiștii recomandă atenție la simptomele persistente după infecții virale. Dacă senzația de confuzie, oboseala mintală sau problemele de memorie continuă, acestea nu ar trebui ignorate.

Uneori, explicația nu ține doar de starea noastră mintală, ci de modul în care organismul continuă să reacționeze chiar și după ce boala a trecut.

Surse:

https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37112929/

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10199109/

https://www.frontiersin.org/journals/immunology/articles/10.3389/fimmu.2023.1212676/full

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă în creierul oamenilor care folosesc Inteligența Artificială în fiecare zi?

Mâncarea din copilărie poate reprograma creierul pe viață, indică un studiu

Te simți epuizat în 2026? 7 metode rapide care îți calmează creierul (susținute de știință)

Oamenii de știință au descoperit ce accelerează îmbătrânirea creierului