Un nou material minune promite să „salveze lumea”

Este mai rigid decât Kevlar, mai subţire decât hârtia, iar în câţiva ani s-ar putea să fie produs în masă folosind doar soare şi apă. 

Oamenii de ştiinţă din Statele Unite au anunţat o metodă nouă şi revoluţionară pentru producerea nanocelulozei, un aşa-numit „material minune” derivat din trei fibre şi care ar putea fi utilizat pentru crearea ecranelor ultrasubţiri, veste antiglonţ foarte uşoare şi a multor alte obiecte importante. 

• Tot mai mulți copii ajung la școală fără abilități de bază. Specialist: O criză națională
• Ce este „patul-cartof”, viral în social media și de ce poate afecta somnul?

Ingredientul cheie care stă la baza acestui nou material? Algele!

Dr. R. Malcolm Brown, profesor de biologie la Universitatea din texas, Austin, a prezentat procesul de crearea a materialului drept un pas major, „una dintre cele mai importante descoperiri din domeniul bilogiei vegetale”. 

La baza cercetării stă o familie de bacterii care produc oţet, ceai Kombucha şi nata de coco (un desert gelatinos produs prin fermentarea apei de nucă cocos). În mediu de cultură această bacterie secretă nanoceluloză. Însă extragerea materialului la scară largă ar necesita niveluri ridicate de zahăr, substanţe nutritive şi cisterne de fermentare. Astăzi, mare parte dintre nanoceluloza non-bacteriană peste produsă din pastă de lemn comprimată şi omogenizată, un proces ieftin dar care necesită utilizarea multor resurse.

În schimb, metoda lui Brown este mult mai eficientă şi mai ecologică, necesitând doar lumina soarelui, apă şi alge. Prin modificarea genetică a „bacteriei de oţet”,  din algele albastre-verzi, echipa de cercetători a creat „fabrici” organice despre care se crede că ar fi capabile să formeze nanoceluloză la o scală industrială. 

Aceste alge modificate genetic, cunoscute drept Cyanophyta sunt capabile să se susţină singure. Ele îşi produc singure mâncarea din soare şi apă şi absorb dioxidul de carbon din atmosferă, oferind o cale naturală pentru a reduce cel mai letal gaz cu efect de seră. 

În prezent, cercetătorii lucrează la sintetizarea materialului într-o formă mai stabilă. Dacă se va dovedi un succes, metoda lui Brown ar putea avea un impact dramatic în mai multe sectoare. 

Celuloza este cel mai abundent polimer organic de pe Pământ. Nanoceluloza, are proprietăţi similare cu cele ale celulozei, dar este mult mai versatilă. Datorită modificărilor genetice, potenţialul nanocelulozei s-a lărgit. Anul trecut, cercetătorii din Finlanda au creat un aerogel din celuloză cu o flotabilitate ridicată. Potrivit specialiştilor, o barcă de 450 de grame confecţionată din această substanţă ar fi capabilă să transporte o încărcătură de peste 450 de kilograme. 

Mai mult, Brown, susţine că nanoceluloza bacteriană ar putea fi utilizată şi pentru crearea sticlei balistice, materialelor din industria aerospaţială sau chiar pentru pansamente. Totuşi, probabil că cea mai largă utilizare va fi în industria producătoare de hârtie şi de ecrane. 

În prezent, echipa de cercetători coordonată de Brown lucrează deja la elaborarea unui ecran electronic.

Deşi este puţin probabil ca materialul lui Brown să înlocuiască total hârtia tradiţională, calităţile lui sustenabile vor aduce beneficii considerabile pentru mediu. 

Sursa: The Verge