Zilele Pământului devin mai lungi, iar de vină ar fi chiar oamenii

Zilele Pământului devin mai lungi deoarece schimbările climatice provocate de activitatea umană topesc ghețarii și calotele glaciare, redistribuind masa planetei și încetinindu-i rotația, arată un nou studiu.

Zilele Pământului devin mai lungi. În prezent, durata unei zile crește cu aproximativ 1,33 milisecunde pe secol, o schimbare rar întâlnită în ultimele milioane de ani. Dacă tendința continuă, influența climei asupra duratei zilei ar putea depăși până la finalul secolului efectul exercitat de Lună, marcând un impact uman fără precedent asupra planetei.

• Cât de grav este, de fapt, lipsa somnului și ce spun specialiștii despre mitul celor „8…
• Modul în care mergi ar putea dezvălui dacă suferi de două boli cerebrale similare

Descoperirile le aparțin unor geofizicieni de la Universitatea din Viena (Austria) și ETH Zurich (Elveția). Într-un studiu considerat o premieră, aceștia au analizat organisme marine fosilizate numite foraminifere și au folosit un algoritm de deep learning pentru a evalua variațiile nivelului mării și a calcula modificările duratei zilei pe o perioadă de aproape 4 milioane de ani.

Fosilele marine ne arată că zilele Pământului devin mai lungi

„Din compoziția chimică a fosilelor de foraminifere putem deduce fluctuațiile nivelului mării și apoi calcula matematic schimbările corespunzătoare ale duratei zilei”, explică Mostafa Kiani Shahvandi, climatolog și geofizician la Universitatea din Viena.

Foraminiferele sunt organisme unicelulare care își construiesc cochilii din mineralele din apă, iar rămășițele lor, vechi de sute de milioane de ani, funcționează ca adevărați martori ai climei din trecut.

Pentru a-și consolida rezultatele, cercetătorii au folosit un model avansat bazat pe fizică și Inteligență Artificială, capabil să gestioneze incertitudinile mari din datele paleoclimatice și să ofere estimări mai precise.

Studiul dezvoltă concluzii anterioare potrivit cărora topirea ghețarilor mută masa Pământului de la poli spre ecuator. Acest proces modifică forma planetei, făcând-o să se „umfle” mai mult la mijloc. Fenomenul este similar cu un patinator care își încetinește rotația atunci când își întinde brațele.

Un ritm care nu a mai fost întâlnit de milioane de ani

Analiza arată că ritmul actual al acestei schimbări nu a mai fost întâlnit de milioane de ani, cu excepția unor episoade climatice extreme din trecut, când calotele glaciare au crescut sau s-au topit rapid.

„Această creștere rapidă a duratei zilei sugerează că ritmul actual al schimbărilor climatice este fără precedent cel puțin de la sfârșitul Pliocenului, acum 3,6 milioane de ani. Creșterea actuală îi poate fi atribuită în principal influenței umane”, afirmă Bendikt Soja, profesor de geodezie spațială la ETH Zurich.

Deși o creștere de 1,33 milisecunde pe secol pare nesemnificativă în comparație cu cele 86.400 de secunde ale unei zile, ea este suficientă pentru a afecta sisteme sensibile precum comunicațiile și navigația spațială.

Modelele mai pesimiste sugerează că fenomenul s-ar putea accelera, ajungând la aproximativ 2,62 milisecunde pe secol spre finalul secolului al XXI-lea, depășind astfel influența Lunii asupra rotației Pământului.

„O singură dată, acum aproximativ 2 milioane de ani, rata de schimbare a duratei zilei a fost comparabilă, dar niciodată înainte sau după aceea planeta nu și-a încetinit rotația atât de rapid cum s-a întâmplat între 2000 și 2020”, spune Kiani Shahvandi.

Privit strict din perspectivă științifică, faptul că oamenii pot influența rotația unei planete întregi este remarcabil. Din păcate, efectul este unul negativ pentru mediul înconjurător, subliniază ScienceAlert.

Studiul a fost publicat în Journal of Geophysical Research: Solid Earth.

Vă recomandăm să citiți și:

Temperaturile cresc, dar ce se întâmplă cu umiditatea?

Lacul din Canada care este pe cât de colorat, pe atât de urât mirositor

De ce copacii din pădurile tropicale din Panama își lungesc rădăcinile?

Muntele Vinicunca din Peru este o minunăție a naturii în culorile curcubeului