Cofeina ar putea inversa pierderea memoriei cauzată de lipsa somnului

Mulți dintre noi ne bazăm pe o ceașcă de cafea dimineața pentru un plus de energie, însă efectele cofeinei ar putea fi mult mai benefice: cofeina ar putea inversa pierderea memoriei cauzată de lipsa somnului.

Cercetătorii au descoperit că cofeina ar putea inversa pierderea memoriei cauzată, cel puțin în cazul experimentelor pe șoareci.

• Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci la fel în fiecare zi?
• Cine a fost Artemis? Faceți cunoștință cu zeița greacă care a inspirat întoarcerea NASA pe Lună!

Echipa de cercetători, de la Universitatea Națională din Singapore (NUS), s-a concentrat pe regiunea CA2 din hipocamp, o zonă a creierului esențială pentru memoria socială, adică abilitatea de a recunoaște indivizi întâlniți anterior.

Așa cum era de așteptat, șoarecii privați intenționat de somn s-au descurcat mult mai slab la recunoașterea altor șoareci. În schimb, un grup care a primit doze constante de cofeină timp de o săptămână înainte de privarea de somn nu a prezentat aceleași deficiențe de memorie socială.

Mai mult, atunci când cofeina a fost aplicată direct pe țesut cerebral provenit de la șoareci lipsiți de somn, chiar și fără administrare anterioară, cercetătorii au observat o îmbunătățire a semnalizării în regiunea CA2.

„Privarea de somn nu doar te face obosit. Ea perturbă selectiv circuitele esențiale ale memoriei. Am descoperit că cofeina poate inversa aceste perturbări atât la nivel molecular, cât și comportamental. Capacitatea ei de a face acest lucru sugerează că beneficiile cofeinei nu se limitează doar la menținerea stării de veghe”, explică fiziologul Lik-Wei Wong.

Cofeina ar putea inversa pierderea memoriei cauzată de lipsa somnului. Care este mecanismul?

Se știe deja că lipsa somnului afectează consolidarea memoriei și crește riscul unor probleme de sănătate. Totuși, legătura dintre somn și memoria socială nu fusese studiată în detaliu până acum.

Analiza a arătat că privarea de somn crește semnalizarea asociată unei substanțe numite adenozină, care favorizează somnul și, în același timp, poate reduce activitatea circuitelor implicate în formarea amintirilor.

Cercetările anterioare au demonstrat că cofeina poate diminua acest tip de semnalizare, lucru confirmat și în acest studiu.

Noua cercetare oferă o imagine mai clară asupra modului în care somnul și cofeina influențează memoria socială și circuitele cerebrale implicate, ajutându-i pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine interacțiunea dintre aceste elemente, scrie ScienceAlert.

„Descoperirile noastre indică regiunea CA2 drept un nod esențial care leagă somnul de memoria socială”, afirmă neurocercetătorul Sreedharan Sajikumar.

O înțelegere mai bună a creierului uman

Este important de reținut că studiul a fost realizat doar pe șoareci. Deși există multe similitudini biologice între șoareci și oameni, rezultatele trebuie confirmate prin cercetări pe subiecți umani.

Totuși, indiciile sunt interesante: capacitatea noastră de a recunoaște persoane și de a ne aminti detalii despre ele ar putea fi afectată chiar și după o perioadă scurtă de lipsă de somn. În același timp, consumul regulat de cofeină ar putea oferi o anumită protecție, deși acest lucru rămâne de demonstrat.

Pe termen lung, aceste descoperiri ar putea contribui la înțelegerea legăturii dintre lipsa somnului și riscul crescut de demență. O parte din această conexiune ar putea avea legătură cu circuitele cerebrale ale memoriei, care depind de un somn de calitate și sunt afectate în cazul acestei boli.

Studiile anterioare au sugerat că un consum regulat de cafea ar putea reduce riscul de demență, iar noile rezultate oferă o posibilă explicație pentru acest efect. Mai mult, ele identifică o cale specifică din creier care ar putea deveni o țintă pentru viitoare tratamente, cel puțin în ceea ce privește memoria socială.

Creierul rămâne un sistem extrem de complex, iar studierea sa, mai ales în contextul bolilor precum demența, este o provocare majoră. Totuși, fiecare descoperire aduce o mai bună înțelegere a efectelor lipsei de somn și a modului în care acestea ar putea fi contracarate.

„Această cercetare ne ajută să înțelegem mai bine mecanismele biologice din spatele declinului cognitiv asociat cu lipsa somnului. Aceste informații ar putea sta la baza unor metode viitoare de menținere a performanței cognitive”, spune Sajikumar.

Studiul a fost publicat în revista Neuropsychopharmacology.

Vă recomandăm să citiți și:

Dependența de Inteligența Artificială ne poate afecta abilitățile cognitive, avertizează experții

O metodă inovatoare folosește bacterii pentru a transforma sticlele de plastic într-un medicament pentru tratarea bolii Parkinson

Era mai bine „pe vremuri”? Cercetătorii explică de unde vine nostalgia pentru „Epoca de Aur”

Un profesor de anatomie explică de ce o nară este mai dominantă decât cealaltă