Tot ce nu ştiai despre ţânţari: 6 întrebări la care răspund oamenii de ştiinţă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Există multe lucruri care se aud prin popor despre ţânţari, dar care dintre ele sunt adevărate. Acum, entomologul Janet McAllister vine să clarifice câteva lucruri importante despre ţânţari. 

1. Toţi ţânţarii sunt la fel?

Dacă oamenii observă vreo diferenţă între ţânţari, majoritatea cred că este vorba de deosebiri minime precum cele dintre rasele de cai, de exemplu. În realitatea, însă, lucrurile sunt mai complicate. 

„Acei ţânţari individuali sunt, de fapt, specii diferite iar deosebirea dintre ei este la fel de evidentă precum cea dintre un leu şi o pisică de casă. Comportamentul lor este şi el diferit, alegând surse de hrană şi spaţii de locuit deosebite”, a explicat McAllister. 

Speciile urbane de ţânţari nu se descurcă bine în zonele rurale, iar unele specii trăiesc doar în anumite regiuni. Ca urmare a acestui lucru, în funcţie de speciile de ţânţari care trăiesc în mediul unde te afli, eşti expus la o anumită boală. De reţinut este şi faptul că doar femelele de ţânţari se hrănesc cu sânge uman. 

2. Toţi ţânţarii sunt purtători de boli?

„La nivel mondial, există peste 3.000 de specii de ţânţari, însă doar câteva sute sunt importante din punct de vedere medical”, explică McAllister, adăugând că majoritatea speciilor de ţânţari nici măcar nu muşcă oameni. Unii dintre ei preferă animalele precum amfibienii sau reptilele. 

Ţânţarii purtători de boli fac parte din anumite specii. De exemplu, virusul West-Nile şi virusul encefalitei Saint Louis (două dintre cele mai mari ameninţări la adresa sănătăţii publice), provin de la ţânţarii din genul Culex. Totuşi, asta nu înseamnă că doar ţânţarii din genul Culex sunt capabili să transmită virusuri. Până acum s-a constat doar că aceste specii sunt responsabile pentru epidemii, însă nu s-a identificat şi motivul. 

3. Iarna săracă în precipitaţii va duce la scăderea numărului de ţânţari din vara ce urmează?

„Este adevărat că ţânţarii se înmulţesc în apă, dar de fapt, secetele promovează cel mai mult bolile”, spune McAllister. Motivul? Apa concentrată, care este mai murdară şi mai „bogată organic” este şi mai atrăgătoare pentru unii ţânţari purtători de boli. În plus, lipsa surselor de apă face ca păsările şi ţânţarii să împărtăşească aceleaşi resurse de apă, lucru care duce la răspândirea bolilor în mediu. 

4. Ţânţarii preferă oamenii cu sânge „dulce”?

Deşi este adevărat că ţânţarii preferă anumiţi oameni ca surse de hrană, acest lucru nu are nicio legătură cu nivelul de zahăr din sânge sau mirosul. 

„În funcţie de specie, ţânţarii sunt atraşi de lucruri diferite”, însă toţi au în comun faptul că iubesc dioxidul de carbon, acidul lactic şi anumite tulpini de bacterii pe care unii oameni le deţin în concentraţii mai mari decât alţii. 

„Fiecare individ este diferit: unii elimină mai mult Co2, alţii transpiră mai mult”, explică McAllister. Mai mult, orice om va deveni o ţintă mai atrăgătoare pentru ţânţari după realizarea exerciţiilor fizice, mulţumită unei combinaţii dintre transpiraţie, dioxid de carbon şi acidul lactic. 

5. Usturoiul alungă ţânţarii?

Până acum nu a fost realizat niciun studiu care să confirme că administrarea pastilelor cu usturoi sau consumul acestui aliment ar putea ţine ţânţarii la distanţă. 

6. Ţânţarii sunt animalele care omoară cei mai mulţi oameni?

Ei bine, de data aceasta, răspunsul este „Da!”. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, anual mor 1 milion de oameni din cauza ţânţarilor. Estimările indică faptul că între 300 şi 500 de milioane de cazuri de malaria apar anual şi că la fiecare 30 de secunde un copil se stinge din viaţă ca urmare a contractării acestei boli. 

Totuşi, nu ţânţarii în sine sunt ucigaşii, ci un parazit pe care îl poartă femelele de Anopheles. Ţânţarii transmit malaria după ce muşcă o persoană infestată şi apoi transmit parazitul unei alte surse de hrană. 

Sursa: Huffington Post