Vikingii – o societate sălbatică şi brutală? O nouă teorie clatină acest stereotip

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii Pádraig Mac Carron şi Ralph Kenna au realizat o analiză amănunţită a relaţiilor descrise în vechile manuscrise nordice, pentru a arunca o nouă lumină asupra societăţii vikinge.

Ei au aplicat metode moderne de studiu, precum fizica statistică şi analiza reţelelor sociale – în care indivizii reprezintă nodurile reţelei, iar legăturile dintre noduri ilustrează interacţiunile dintre indivizi – pentru a înţelege relaţiile dintre personajele şi societăţile înfăţişate în vechile povestiri de tip saga. Acestea sunt texte epice care narează episoade din istoria populaţiilor germanice din nordul continentului european – bătălii, călătorii, colonizarea de noi teritorii – sau din viaţa unor personaje reale sau legendare.

Cercetătorii au folosit, ca bază pentru studiul lor, aşa-numitele Saga ale islandezilor, un ansamblu de texte de literatură medievală datând din perioada colonizării Islandei, în urmă cu aproximativ 1000 de ani.

Deşi corectitudinea istorică a acestor povestiri este pusă adesea sub semnul întrebării, unii cercetători cred că ele ar putea conţine descrieri oarecum distorsionate, ficţionalizate, ale uor societăţi reale, iar cercetările lui Mac Carron şi Kenna susţin această ipoteză.
Ei au analizat intracţiunile dintre 1.500 de personaje care apar în 18 texte, inclusiv 5 texte epice faimoase, şi au constatat că, în ansamblu, reţelele de interacţiuni sociale descrise în aceste epopei corespund unor reţele sociale reale.

Mai mult: deşi este recunoscut faptul că scrierile lui J. R. R. Tolkien, de exemplu (autorul celebrei trilogii Stăpînul Inelelor) au fost influenţate de literatura nordică medievală, epopeile vikinge, au observat cercetătorii, au o structură a reţelelor foarte diferită de cea din Stăpânul Inelelor şi alte opere de ficţiune.

Studiul cantitativ realizat de cercetătorii de la Universitatea Coventry este foarte diferite de abordările tradiţionale folosite în studiile comparative ale textelor vechi, care se bazează pe aspectele calitative. Mai curând decât să se concentreze asupra evenimentelor şi a indivizilor, acest nou studiu, spune prof. Kenna, se ocupă de interacţiuni şi dezvăluie aspecte noi – de pildă, că epopeile medievale islandeze înfăţişează o societate cu însuşiri similare reţelor sociale din viaţa obişnuită.

Sursa: Science Daily