Home » D:News » Nu numai că ne îngraşă: ce alte efecte nefaste are mâncarea tip fast food asupra noastră?

Nu numai că ne îngraşă: ce alte efecte nefaste are mâncarea tip fast food asupra noastră?

Nu numai că ne îngraşă: ce alte efecte nefaste are mâncarea tip fast food asupra noastră?
Publicat: 07.06.2014
Persoanele care trăiesc în zone în care se găsesc multe restarante fast food au tendinţa de a fi mai nerăbdătoare, mai puţin capabile să se relaxeze şi să se bucure de momentul prezent, arată un studiu canadian.

Dacă vrem să creştem copii care să nu fie nerăbdători, să fie în stare să se oprească pentru a se bucura de micile plăceri ale vieţii, să amâne răsplata – o capacitate care aduce mari beneficii mai târziu în viaţă – atunci ar trebui să locuim în cartiere în care există o concentrare mai mică de resturante fast food, spun cercetătorii de la Universitatea din Toronto, Canada, care au publicat un articol pe această temă în Social Psychological and Personality Science.

Unul dintre studiile lor a avut în vedere câteva sute de persoane din SUA, cercetătorii investigând în ce măsură erau acestea capabile să se bucure de diferite experienţe simple şi agreabile, de genul celor ce pot fi întâlnite în viaţa reală, cum ar fi descoperirea unei cascade frumoase în timpul unei drumeţii.

Folosind apoi date din cel mai recent recensământ economic din SUA, cercetătorii au corelat răspunsurile participanţilor cu caractersticile zonelor ăn care locuiau, din punct de vedere al numărului de restaurante fast food, comparat cu restaurantele obişnuite.

Rezultatele au arătat că locuitorii cartierelor unde existau concentraţii mari de restaurante fast food erau semnificativ mai puţin capabili să se bucure de experienţe plăcute care implicau „oprirea din mers”, întreruperea activităţii. Autorii studiului cred că acest lucru se întâmplă deoarece sistemul fast food îi poate determina pe oameni să se simtă mai nerăbdători, reducându-le capacitatea de a-şi încetini ritmul activităţii pentru a savura plăcerile simple ale vieţii.

Alte experienţe au arătat că fie şi doar imaginile ce reprezentau alimente fast food ambalate, gata de luat „la pachet”, măreau nerăbdarea oamenilor şi le diminuau plăcerea oferită de contemplarea unor fotografii de peisaje frumoase sau de ascultarea unei arii muzicale dintr-o operă. În schimb, când priveau fotografiile ce înfăţişau aceleaşi alimente aşezate pe farfurii obişnuite, ca acelea folosite în timpul meselor acasă, participanţii au putut să se bucure în mai mare măsură de experienţele plăcute oferite de muzică şi peisaje.

Rezultatele dovedesc că acele aspecte ale sistemului de servire fast food ce evocă rapiditate şi evitarea aşteptării au ca efect diminuarea răbdării oamenilor şi a capacităţii de a savura plăcerile simple întâlnite în viaţă.

Aceste descoperiri, spun autorii stuydiului, arată cât de important este să fim atenţi la factorii la care suntem expuşi în mediul cotidian – inclusiv la locul de muncă – şi la felul în care ne afectează aceştia din punct de vedere psihologic.

Sursa:  Mail Online

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Scriitoarea care a semnat „cel mai important roman în limba engleză”
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Care este orașul european „campion la mâncare”?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Marte nu mai este o prioritate pentru SUA. Unde vrea să ajungă Donald Trump mai întâi de toate?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Unde este cel mai lung drum drept din Europa și cine l-a construit?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Românii și preferințele culinare: Care oraș din România este „capitala șaormei”?
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Cum și-a salvat Pământul apa de la distrugere totală în urmă cu 4,6 miliarde de ani
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Evenimentele care au construit România: cum reținem istoria fără să o transformăm într-o listă de date
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Sonda MAVEN se rotește neputincioasă după ce s-a pierdut contactul
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Controversele din spatele unei legende științifice. Louis Pasteur: ce ne spun caietele sale secrete despre etica științei
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Electrocasnicele obișnuite emit particule nocive în cantități uriașe, arată un studiu
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Cactusul care înflorește doar o dată pe an: o poveste despre frumusețe efemeră și misterul naturii
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Una dintre cele mai faimoase fosile ar ascunde un membru cu totul nou al arborelui nostru genealogic
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Stilul personal ca mecanism de adaptare în perioade de instabilitate socială
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Mimica facială prezice alegerile oamenilor, arată un nou studiu
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
Efectul placebo și nocebo: cum așteptările noastre pot vindeca sau îmbolnăvi corpul
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
8 moduri în care alcoolul îți afectează corpul. De ce nici consumul moderat nu este lipsit de riscuri?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
Copacul Prometeu, vechi de 4.900 de ani, a fost cândva cel mai bătrân din lume. Ce soartă a avut?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?