„Intoleranța la gravitație” ar putea fi de vină pentru sindromul intestinului iritabil, susține un medic

Gravitația, una dintre cele patru forțe fundamentale ale naturii, ne ține la sol, dar relația corpului cu ea ar putea explica vulnerabilitatea la unele afecțiuni frecvente, precum sindromul de intestin iritabil (IBS). „Intoleranța la gravitație” este ipoteza susținută de Brennan Spiegel, director de cercetare la Cedars-Sinai Medical Center (SUA), în cartea sa „Pull: How Gravity Shapes Your Body, Steadies the Mind, and Guides Our Health”.

Spiegel a observat că pacienții cu IBS, problemă care afectează până la 10% din populația globală, prezintă frecvent și anxietate, depresie, fibromialgie sau sindrom de tahicardie ortostatică posturală (POTS), care provoacă amețeli la ridicarea în picioare. Deși aceste probleme par diferite, medicul propune un posibil element comun: „intoleranța la gravitație”.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Într-un articol publicat în 2022 în The American Journal of Gastroenterology, el descrie modelul „cubului forței G”, care explică susceptibilitatea la IBS prin trei factori: rezistența la forța G (modul în care intestinele sunt structurate și funcționează sub influența gravitației); detecția forței G (felul în care sistemul nervos periferic percepe schimbările gravitaționale); și vigilența la forța G (răspunsul sistemului nervos central la aceste schimbări).

„Intoleranța la gravitație” ar putea fi de vină pentru sindromul intestinului iritabil

Spiegel subliniază că teoria nu înlocuiește cauzele deja cunoscute ale IBS, precum inflamația, dezechilibrele bacteriene, dieta sau predispoziția genetică, ci oferă o perspectivă integratoare.

Potrivit lui, cu toții suntem sensibili la efectele gravitației asupra intestinelor. Senzația de „fluturi în stomac” în situații emoționale sau adrenalina resimțită la coborârea cu un roller coaster sunt exemple ale modului în care corpul reacționează la forțe percepute ca risc. Practic, intestinul ar funcționa ca un „accelerometru” intern.

Structura și susținerea mecanică a intestinelor ar putea explica de ce exercițiile fizice și yoga ameliorează simptomele IBS: întărirea musculaturii abdominale ajută corpul să-i facă față gravitației. Probleme digestive similare apar și la astronauți, care experimentează arsuri gastrice, constipație sau diaree în condiții de microgravitație, scrie Space.com.

Axa intestin-creier

Teoria se leagă și de axa intestin-creier. Aproximativ 90% din serotonina organismului (neurotransmițător esențial pentru dispoziție) se găsește în tractul gastrointestinal. Cercetări recente arată că microgravitația afectează microbiomul intestinal al astronauților, cu posibile consecințe asupra sănătății mintale.

Spiegel sugerează că sensibilitatea la gravitație variază de la o persoană la alta. El îl menționează pe alpinistul Alex Honnold, celebru pentru escaladarea fără coardă a El Capitan, ca exemplu de persoană aparent mai puțin afectată de riscurile asociate gravitației.

Ipoteza rămâne preliminară și necesită cercetări suplimentare. Ea nu neagă realitatea IBS și nici nu exclude alte investigații medicale, ci propune o întrebare mai amplă: cum modelează gravitația, constantă și omniprezentă, evoluția și funcționarea fiecărei părți a corpului nostru?

Pe măsură ce explorarea spațiului avansează, înțelegerea modului în care forțele fundamentale influențează sănătatea le-ar putea aduce beneficii atât astronauților, cât și pacienților de pe Pământ. Gravitația a existat înaintea noastră și va continua după noi, iar corpul uman a evoluat, în mare măsură, pentru a o gestiona.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit cheia pentru supraviețuirea celulelor cerebrale

Microbii de la Fukushima duc o viață surprinzător de „obișnuită” în inima radiațiilor

Oamenii care consumă carne au mai multe șanse să trăiască până la 100 de ani, însă cu o condiție

Riscul de cancer ar putea crește dacă nu consumăm destule fibre