Secretul civilizaţiei incaşe: excrementele de lamă!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Machu Picchu, faimosul oraş situat în Anzii Peruvieni,
sărbătoreşte în luna iulie centenarul descoperirii sale de către
exploratorul american Hiram Bingham.

Conform unui studiu publicat în revista de arheologie Antiquity,
societatea Inca s-a dezvoltat graţie excrementelor de lamă.

• Schimbările climatice au „efecte pozitive” asupra strugurilor, susțin experții
• Țara care a transformat obsesia pentru pisici într-un puternic motor al economiei

Potrivit autorului studiului, Alex Chepstow-Lusty, în cadrul
civilizaţiei Inca s-a produs o schimbare în urmă cu 2700 de ani,
când aceştia au trecut de la vânătoare la agricultură, fapt care a
condus civilizaţia Inca spre zona Cuzco. Civilizaţia Inca a
înflorit în această zonă, unde se găseşte astăzi Machu Picchu, cel
mai cunoscut sit ce datează din timpul incaşilor.

Chepstow-Lusty a petrecut ani de zile analizând depozitele
organice din nămolul unui lac situat în apropiere de Machu Picchu.
Echipa sa a descoperit o legătură între apariţia polenului de
porumb din anul 700 î.H. – fapt ce a demonstrat că cerealele pot fi
cultivate şi la altitudini mari – şi o creştere a numărului de gâze
care se hrănesc cu exremente de animale.

Cercetătorii au concluzionat că trecerea la agricultura pe scară
largă a fost posibilă doar cu ajutorul unui ingredient suplimentar:
îngrăşămintele organice. Cu alte cuvinte, bălegarul de lamă!

Lamele au fost şi încă sunt utilizate pentru a căra bunurile şi
pentru a furniza carne şi lână.

La aproximativ 1800 de ani de la trecerea spre agricultură,
transformările climatice au ajutat la înflorirea civilizaţiei şi la
construirea aşezărilor mari de piatră precum Ollaytaytambo şi Machu
Picchu.

Urma civilizaţiei Inca a fost ştearsă în anii 1500 de către
conchistadorii spanioli. Urmaşii lor, civilizaţia Quechua, încă mai
utilizează excrementele de lamă drept îngrăşământ sau combustibil
pentru gătit.

Sursa: BBC
News