Au fost identificate trei trăsături ale personalităţii care asigură o viaţa împlinită

Dacă până acum dorinţa de a căuta mereu noutatea era asociată cu anumite probleme de personalitate, dependenţă de alcool şi droguri, acum cercetătorii văd această trăsătura drept benefică pentru om.

Robert Cloninger, un psihiatru care a dezvoltat teste pentru a măsura această tendinţă, susţine că "dorinţa de a căuta mereu noutatea este una dintre trăsăturile care ne menţin sănătoşi şi fericiţi şi care, odată cu vârsta, favorizează dezvoltarea personalităţii. Ea poate duce la formarea unui comportament antisocial, dar dacă combinăm această dorinţă de aventură cu perseverenţa şi curiozitatea şi dacă conştientizăm că lumea nu se rezumă doar la noi ca indivizi singulari, atunci această tendinţă poate dezvolta latura noastră creativă, ducând la un progres al societăţii".

Tendinţa spre schimbare, spre căutarea noului, poartă denumirea de neofilie, iar susţinătorii ei afirmă că ea a fost întodeauna esenţială pentru supravieţuirea omenirii. Deşi noi suntem o specie neofilică, dorinţa de a găsi noutatea diferă de la individ la individ, motiv pentru care supravieţuirea unei populaţii este favorizată de unii indivizi aventuroşi care sunt mereu în căutare de noi resurse.

Biochimistul Robert Moyzis, de la Universitatea din California - Irvine, crede că persoanele neofile deţin o "genă a migrării", o mutaţie apărută acum 50.000 de ani, când oamenii din Africa au început să se răspândească pe alte continente. Conform opiniei lui, această mutaţie este mai evidentă la populaţii precum triburile indiene din America de Sud, descendenţi ai neofililor care au trecut Strâmtoarea Bering, colonizând America. Aceste variaţii genetice corespund unor diferenţe în reglarea secreţiei de dopamină, neurotransmiţătorul asociat cu recompensarea şi stimulii noi. Variaţiile duc la o creştere a vitezei de reacţie, apariţia deficitului de atenţie, hiperactivitate şi înclinare mai mare spre schimbare şi spre asumarea riscurilor.

Acum, oamenii de ştiinţă au descoperit că tendinţa spre schimbare depinde doar parţial de materialul genetic şi că o parte din "vină" o are contextul social. După unele estimări, nevoia de noutate scade la jumătate între 20 şi 60 de ani.

Doctorul Cloninger, profesor de psihiatrie şi genetică la Universitatea St. Louis din Washington, a efectuat un studiu pe baza unor teste de personalitate dezvoltate de el în urmă cu două decenii. Cloninger şi colegii lui au ales un grup de voluntari care, periodic, timp de un deceniu, au fost puşi să răspundă acestor teste. În acest mod, specialiştii au vrut să observe care sunt trăsăturile definitorii ale oamenilor care duc o viaţă împlinită.

Astfel s-a constatat că oamenii par să fie mai sănătoşi, mai sociabili şi mai satisfăcuţi de propriile lor vieţi atunci când deţin trei trăsături definitorii: dorinţa de schimbare, perseverenţa şi aşa-numita self-transcendence, un concept din psihologia transpersonală, care se referă la depăşirea limitării la propria persoană, la dobândirea unei viziuni mai largi asupra legăturii omului cu ceilalţi şi cu tot ceea ce îl înconjoară.

Deşi perseverenţa poate părea că se opune dorinţei de a găsi mereu ceva nou, specialiştii spun că, de fapt, persoanele preseverente tind să realizeze mai multe lucruri de-a lungl vieţii fiindcă ele caută mereu să se perfecţioneze. Aşa ei ajung să caute şi să încerce lucruri noi care să îi ajute în dezvoltarea personală. Cât despre self-transcendence, oamenii de ştiinţă spun că această trăsătură le oferă oamenilor o perspectivă mai largă, ajutându-i să relaţioneze mai bine cu omenirea şi cu universul.

Sursa: The New York Times