Prima pagină Lumea digitală

Sinele cuantificat – ideea care va revoluţiona medicina

Marius Comper | 21.03.2012 |
Sinele cuantificat – ideea care va revoluţiona medicina     + zoom
Galerie foto (7)

În ultimii ani a început să se contureze o nouă idee, ce promite să transforme în mod radical medicina: „sinele cuantificat”. Iniţiată de câţiva pasionaţi, teoria sinelui cuantificat reprezintă aplicarea metodei ştiinţifice asupra sinelui prin evaluarea propriei persoane cu ajutorul unui set de indicatori. Valorile rezultate se pot modifica oricând în urma schimbărilor din viaţa persoanei, ceea ce lasă loc speranţei pentru o viaţă mai bună. Ideea sinelui cuantificat îi pasiona pe puţini cândva, însă astăzi are potenţialul de a schimba radical medicina.

Ce este sinele cuantificat?

Pe măsură ce tot mai multe dispozitive folosite de oameni depăşesc tehnologia analogică, devenind digitale şi fiind dotate cu tot mai mulţi senzori, ele acumulează cantităţi semnificative de date despre noi. Cu timpul, aceste date pot oferi o imagine unică despre noi înşine, nealterată de subiectivism, permiţându-ne să ne înţelegem mai bine şi să observăm în mod ştiinţific modul în care diferite elemente din viaţa noastră ne influenţează starea.

Ideea „sinelui cuantificat” („quantified self” în limba engleză) a fost lansată de câţiva cercetători care au dorit să aplice metoda ştiinţifică asupra propriilor vieţi, măsurând diferitele variabile pentru a se înţelege mai bine.

În ultima vreme, tot mai multe dispozitive accesibile populaţiei permit extinderea acestei iniţiative, transformând „sinele cuantificat” într-o idee bună de aplicat pe scară largă.

Unul dintre pasionaţii „sinelui cuantificat”, Kevin Kelly, explică ideea din spatele acestei filozofii: „Schimbarea reală a indivizilor vine prin autocunoaştere - cunoaşterea corpului, a minţii şi a spiritului. Mulţi caută această autocunoaştere şi aleg diverse căi pentru a o obţine. Totuşi, există o cale prea puţin urmată: cea raţională. Noi credem că, dacă un lucru nu este măsurat, nu poate fi îmbunătăţit. Astfel, ţelul nostru este să obţinem cât mai multe instrumente ce ne permit o evaluare obiectivă a propriilor persoane. Susţinem orice instrument ce ne ajută să ne înţelegem corpul şi mintea mai bine, permiţându-ne astfel să înţelegem rolul oamenilor pe Pământ”.

Chiar dacă noile tehnologii permit o mai bună monitorizare a propriei persoane, ideea sinelui cuantificat nu este nouă. Benjamin Franklin a elaborat la vârsta de 20 de ani o listă de 13 virtuţi pe care o purta mereu cu el, notând atunci când încălca una dintre ele. Datele pe care le strângea îl motivau să fie un om mai bun, conştientizarea greşelilor fiind primul pas.

„Sinele cuantificat”, mai uşor de aplicat

Primele persoane care au beneficiat de măsurători ample ale performanţelor proprii au fost sportivii de top, ce aveau la dispoziţie un buget suficient de mare pentru a acoperi costul senzorilor şi al specialiştilor necesari pentru analizarea datelor.

Pe măsură ce costul senzorilor ce permit evaluarea obiectivă a propriei persoane a scăzut, tot mai mulţi pasionaţi de tehnologie au aderat la procedeul măsurării propriei persoane. De altfel, conceptul „sinelui cuantificat” a apărut în California, în Silicon Valley, una dintre cele mai dezvoltate zone din lume din punct de vedere tehnologic. Antreprenorii care trăiesc în această zonă, obişnuiţi să evalueze propriile companii, site-uri şi aplicaţii pe baza datelor, au dorit să aplice aceeaşi metodă asupra propriilor persoane. Fondată în 2008, comunitatea „quantified self” a ajuns să numere astăzi peste 5.000 de membri din 11 ţări.

În ultimii ani, dezvoltarea tehnologică a dus la integrarea a unui număr tot mai mare de senzori în telefoanele mobile, numeroase companii dezvoltând aplicaţii dedicate care permit măsurarea unui număr foarte mare de variabile. De asemenea, costul tot mai mic al senzorilor a dus la apariţia unui număr tot mai mare de produse destinate măsurării propriei persoane.

Un astfel de dispozitiv este FitBit Activity Tracker, ce măsoară cu ajutorul unui accelerometru şi al unui altimetru toate activităţile pe care o persoană le desfăşoară de-a lungul unei zile.  Tracker-ul oferă date despre numărul de calorii consumate şi despre calitatea somnului. De asemenea, el numără paşii şi măsoară distanţa şi altitudinea parcurse zilnic (pe scări sau pe dealuri).

Urmărind acelaşi obiectiv, Nike a lansat de curând FuelBand, o brăţară conţinând un accelerometru ce permite măsurarea caloriilor consumate şi a paşilor efectuaţi de-a lungul unei zile. „Cheia spre a face mai mult este a şti mai mult”, argumentează Nike în clipul de prezentare a produsului, adoptând astfel viziunea fondatorilor „sinelui cuantificat”.

Fiecare mişcare măsurată de FuelBand este interpretată de un algoritm sofisticat, ce acordă un număr de puncte (denumite Nike Fuel) în funcţie de efortul depus. Astfel, chiar dacă într-o zi purtătorul a jucat fotbal şi în alta a urcat mai des scările şi a mers mai mult pe jos, efortul total va putea fi comparat cu ajutorul acestor puncte.

Compania americană Zeo a lansat o bentiţă specială care măsoară activitatea cerebrală în timpul somnului, acumulând date despre calitatea somnului, timpul petrecut de utilizator în cele trei faze ale somnului (somn uşor, somn adânc şi somn REM) şi durata totală de somn. Datele acumulate în timp permit purtătorilor acestor bentiţe să obţină un somn mai odihnitor, prin identificarea factorilor ce îmbunătăţesc sau înrăutăţesc calitatea acestuia.

Parametrii fizici nu sunt singurele aspecte măsurabile: compania americană Cogito a creat un senzor care poate evalua starea de spirit a unui pacient analizând vocea acestuia. Altă companie, Affectiva, a conceput un dispozitiv care analizează starea emoţională a pacienţilor prin măsurarea conductanţei pielii.

Telefoanele mobile inteligente joacă un rol tot mai important în măsurarea propriei persoane, numeroşii senzori înglobaţi într-un smartphone şi faptul că acesta este mai mereu la îndemână făcând din el un veritabil medic de buzunar. Una dintre aplicaţiile dezvoltate pentru smartphone-uri, Ginger.io, foloseşte două tipuri de date pentru a cuantifica starea utilizatorului: datele pasive (generate automat de telefon) şi cele active (rezultatele unui chestionar completat periodic de utilizator). Inventatorii acestei aplicaţii au descoperit că pot anticipa momentul în care un utilizator se îmbolnăveşte înainte ca acesta să-şi dea seama, folosind doar datele pasive colectate de telefonul mobil. Creatorii Ginger.io spun că această aplicaţie poate fi de folos persoanelor ce suferă de afecţiuni cronice, fiind posibil ca ele sau persoanele care le îngrijesc să primească o notificare ce permite administrarea tratamentului la timp.

O altă inovaţie ce implică folosirea unui smartphone vine din partea AliveCor, o companie americană. Aceasta a conceput un senzor care se poate ataşa pe spatele unui smartphone, transformându-l într-un stetoscop capabil de a genera o electrocardiogramă. Astfel, telefonul mobil devine un monitor cardiac personal.

Viitorul sinelui cuantificat: transformarea radicală a medicinei

Toate aceste inovaţii ce permit măsurarea propriei persoane şi identificarea aspectelor de îmbunătăţit preconizează revoluţionarea medicinei, urmând ca acest domeniu să devină mult mai personalizat decât este astăzi.

Eric Topol, autorul cărţii „The Creative Destruction of Medicine”, crede că medicina va fi transformată în scurt timp de convergenţa mai multor factori: dispozitivele mobile digitale, reţelele sociale şi progresul medicinei în domenii precum biosenzorii, genetica şi imagistica. Rezultatul? Medicina va înceta să se mai adreseze unei populaţii, devenind o ştiinţă adresată individului.

„Astăzi putem secvenţia ADN-ul unui om, avem la dispoziţie biosenzori care pot măsura fiecare element fiziologic al corpului, de la presiunea sângelui la undele cerebrale şi putem obţine imagini digitale ale oricărei părţi anatomice. Aceste instrumente oferă o imagine extraordinar de detaliată asupra fiecărei persoane, lucru care era de neimaginat acum doar câţiva ani”, afirmă Topol.  „Astăzi putem obţine regulat date despre sănătatea fiecărei persoane, pe care le putem urmări de-a lungul întregii vieţi. Spre exemplu, putem documenta cantitatea totală de radiaţie la care este expusă fiecare persoană în timpul radiografiilor”, adaugă Topol.

Doctorul Topol afirmă că posibilitatea de a ne măsura diferiţi parametri fiziologici în timp real va duce la modificarea comportamentului nostru. „Acum există dispozitive ce ne permit să observăm în timp real, pe ecranul telefonului mobil, nivelul glucozei din sânge. Văzând constant valoarea glicemiei, ne vom întreba şi ne vom răspunde singuri «Chiar vreau să mănânc această bucată de prăjitură? Nu, pentru că nu vreau să-mi stresez pancreasul”.

Ţinând cont de faptul că în acest moment sunt folosite în lume mai multe telefoane mobile decât toalete sau periuţe de dinţi, potenţialul acestor dispozitive de a ne transforma sănătatea este imens, susţine Topol.

În următorii ani urmează să fie investiţi tot mai mulţi bani în tehnologiile ce facilitează „cuantificarea sinelui”. DARPA, agenţia de cercetare a Armatei SUA, a anunţat de curând că doreşte să conceapă un senzor implantabil care să ofere în timp real date despre hormonii de stres (cortizol) şi despre substanţele care indică prezenţa unei inflamaţii (precum histamina). Acesta ar oferi date utile despre sănătatea soldaţilor, permiţând superiorilor să observe în timp real efectele antrenamentelor asupra acestora şi să identifice persoanele potrivite pentru sarcinile mai stresante.

Miniaturizarea senzorilor şi răspândirea lor în tot mai multe obiecte (fenomen ce va da naştere „Internetului lucrurilor”) va permite obţinerea a tot mai multe date despre propriile persoane.  Fizicianul Michio Kaku, unul dintre cei mai cunoscuţi cercetători din SUA, crede că în maxim două decenii vom putea detecta cancerul prin senzorii integraţi în vasul de toaletă.

William Gibson, un celebru autor american, a devenit faimos pentru aforismul „viitorul este deja aici – doar că nu este distribuit în mod egal”. Acesta pare să fie valabil şi în cazul „sinelui cuantificat”. Astfel, dacă astăzi măsurarea personală este doar pasiunea câtorva mii de oameni ce doresc să îşi îmbunătăţească viaţa, acest concept promite să se extindă constant în următorii ani, transformând medicina într-o ştiinţă mai exactă şi totodată mai personală, ce ne va permite să identificăm afecţiunile în timp util şi să reacţionăm prompt.