Temperaturile cresc, dar ce se întâmplă cu umiditatea? Valurile de căldură au devenit tot mai frecvente, la fel și umiditatea ridicată, care poate suprasolicita rețelele electrice, afecta economia și pune în pericol sănătatea oamenilor. Cu toate acestea, amploarea globală a episoadelor de umiditate extremă, unele apropiindu-se de limita fiziologică pe care o poate tolera organismul uman în siguranță și depășind capacitatea de adaptare locală nu a fost studiată pe larg până acum.
Ce se întâmplă cu umiditatea? Pentru a răspunde la întrebare, Colin Raymond și colegii săi au folosit datele furnizate de European Centre for Medium-Range Weather Forecasts Reanalysis 5 (ERA5), alături de alte surse, pentru a identifica cele mai intense episoade de căldură umedă din ultimii ani la nivel global.
Apoi, utilizând mai multe modele climatice, cercetătorii au estimat unde ar putea apărea în viitor episoade și mai severe.
Studiul a fost publicat în revista AGU Advances.
Raportată la climatul local, căldura umedă atinge cele mai extreme valori în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, regiunile tropicale situându-se imediat pe locul următor. În aceste zone, temperatura bulbului umed, un indicator al combinației dintre căldură și umiditate, poate ajunge la 4-5 deviații standard peste media sezonului cald. Tot aici se înregistrează și cele mai lungi perioade de căldură umedă continuă, care pot dura 20 de zile sau chiar mai mult.
Cercetătorii au constatat că estimările privind frecvența generală a căldurii umede sunt extrem de sensibile la câteva zile excepțional de calde și umede. În multe regiuni, eliminarea unui singur eveniment extrem a dus la prognoze cu de până la cinci ori mai puține zile foarte calde și umede în viitor. Acest rezultat subliniază importanța crucială a datelor observaționale precise, punctează Phys.org.
Căldura umedă este deosebit de periculoasă atunci când apare în episoade concentrate, oferind puține pauze de respiro. În regiunile tropicale, trei sferturi dintre zilele în care temperatura bulbului umed s-a situat în primele 5% valori extreme au fost concentrate în doar un sfert dintre anii analizați. Explicația probabilă este influența fenomenului El Niño, care crește simultan temperatura aerului și nivelul de umiditate, determinând gruparea zilelor record în anii în care acest tipar climatic este activ.
Autorii notează că anul 2023 a fost unul excepțional în privința căldurii umede, cu 23 de regiuni diferite care au stabilit noi recorduri. Conform analizei lor, acest lucru este cauzat în totalitate de schimbările climatice: în absența acestora, niciun record nu ar fi fost depășit.
Aceste organisme sunt mai mici decât praful, dar esențiale pentru clima Pământului
Aurul crește literalmente pe brazii din Laponia
Cerul ascunde „spiriduși” și „elfi”: fenomene electrice rare ale Pământului