Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

De ce cred oamenii în teoriile conspirației? Lipsa educației sau poate o imaginație prea bogată? Potrivit unui studiu recent, nimic din toate acestea nu este decisiv, ci mai degrabă un aspect psihologic profund: o insecuritate puternică față de lumea în care trăiește.

Studiul a analizat 14 variabile legate de demografie, ideologie și personalitate, pentru a identifica de ce cred oamenii în teoriile conspirației. La cercetare au participat 253 de adulți, în principal din Marea Britanie, SUA, Canada și Africa de Sud, cu o vârstă medie de 49 de ani. Cercetătorii au fost interesați în special de factorii care influențează ceea ce ei numesc „credința în mușamalizări”, adică ideea generală că organizații sau grupuri puternice ascund adevărul de întreaga lume, adevăr pe care doar cei cu o gândire conspiraționistă îl pot vedea.

Studiul a fost publicat în revista Applied Cognitive Psychology.

„Sunt interesat de mult timp de teoriile conspirației, publicând aproximativ 20 de lucrări pe această temă în ultimul deceniu. Puțini cercetători, poate chiar niciunul, au luat în calcul perspectiva ‘mușamalizării’ în rândul adepților teoriilor conspirației”, a declarat autorul principal al studiului, Adrian Furnham, profesor de psihologie la Norwegian Business School (Norvegia).

Cum măsori gândirea conspiraționistă?

Pentru a măsura în mod constant gândirea conspiraționistă, cercetătorii au creat o scară cu 10 puncte, bazată pe răspunsuri la afirmații precum „politicienii nu ne spun de obicei adevăratele motive din spatele deciziilor lor” și „agențiile guvernamentale monitorizează îndeaproape toți cetățenii”.

Participanții au completat și un test de personalitate numit High Potential Trait Indicator (HTPI), care măsoară șase trăsături, incluzând competitivitatea și toleranța față de ambiguitate.

De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

Rezultatul principal a fost o corelație puternică între adeziunea la teorii conspiraționiste și o caracteristică surprinzătoare: toleranța scăzută la ambiguitate. Acestea persoanele care se simt nesigure sau care nu se simt confortabil atunci când nu au toate răspunsurile, sau care nu pot accepta că unele situații sunt complexe, multidimensionale și neclare chiar și pentru experți. În fața unor evenimente complicate, aceste persoane sunt mai dispuse să accepte o teorie conspiraționistă fantezistă, care oferă un răspuns simplu, chiar dacă este greșit sau excesiv de simplificat.

Cercetarea a mai arătat o legătură semnificativă între credința că lumea este, în esență, nedreaptă, din perspectiva naturii umane, și adeziunea la teorii extravagante. Cei care percep lumea ca fiind „nedreaptă” sunt, de asemenea, mai înclinați să creadă în existența unor grupuri obscure care trag sforile din umbră.

Contrar așteptărilor, cercetătorii nu au găsit nicio corelație între nivelul de educație și predispoziția de a crede în conspirații absurde. Practic, acest lucru sugerează că inteligența nu este un factor decisiv în alunecarea pe panta teoriilor conspirației, oferind o imagine mult diferită de stereotipul obișnuit, notează Futurism.

Pe viitor, sunt necesare studii mai ample, cu eșantioane mai mari, pentru a extinde aceste concluzii. Chiar și așa, cercetarea oferă o perspectivă fascinantă asupra factorilor care pot modela gândirea conspiraționistă, o dovadă clară că, în fața incertitudinii, unii dintre noi preferă minciuni simple în locul unor adevăruri complicate.

Vă recomandăm să citiți și:

De ce mentolul creează o senzație de rece?

De ce sucul de portocale are un gust oribil după ce ne spălăm pe dinți?

De ce bătrânii sunt mai predispuși să distribuie informații greșite online?

Un studiu a descoperit cel mai frumos mod prin care să-ți menții creierul tânăr