Şi rechinii se mănâncă între ei

În ziua de 1 august 2011, în timpul unor cercetări efectuate în zona Marii Bariere de Corali, o echipă de oameni de ştiinţă australieni a observat un rechin-covor, numit şi wobbegong (Eucrossorhinus dasypogon), cu o lungime de cca. 125 cm, care înghiţise capul unui alt rechin de dimensiuni mai mici (cca. 100 cm), aparţinând speciei Chiloscyllium punctatum, din grupul rechinilor-bambus.

În cele 30 de minute de observaţie, niciunul dintre rechini nu s-a mişcat, iar rechinul-covor nu a continuat să ingereze restul prăzii sale. În aceste condiţii, oamenii de ştiinţă cred că masa rechinului-covor a mai durat încă câteva ore.

• Câți dintre români cred că România are o problemă cu tutunul?
• Unde aleg românii să plece de Paște?

Întâmplarea demonstrează că rechinul-covor are o elasticitate specifică a gurii, dată de structura caracteristică a maxilarelor. În ciuda aspectului său lătăreţ, rechinul wobbegong este foarte flexibil şi poate să se arcuiască şi să muşte chiar când este apucat de coadă.

Rechinul-covor face parte din familia Orectolobidae şi se găseşte în apele din vestul Oceanului Pacific şi estul Oceanului Indian. Este un pradător bentonic care se hrăneşte atât cu nevertebrate, cât şi peşti de dimensiuni, uneori de dimensiuni mari. Fotografia demonstrează că spectrul de prăzi al acestor rechini este mai larg decât se credea.

Sursa: Coral Reefs; foto: Tom Mannering