Home » Știință » Cerebelul îndeplineşte un rol complet NOU, pe care cercetătorii au reuşit să îl observe abia acum

Cerebelul îndeplineşte un rol complet NOU, pe care cercetătorii au reuşit să îl observe abia acum

Cerebelul îndeplineşte un rol complet NOU, pe care cercetătorii au reuşit să îl observe abia acum
Publicat: 22.03.2017
Una dintre cele mai cunoscute regiuni ale creierului, cerebelul, ocupă doar 10% din întregul organ, dar conţine peste 50% din totalul de neuroni.

Experţii au susţinut, până în prezent, că principalele funcţii ale cerebelului sunt coordonarea mişcărilor fizice, precum statul în picioare sau respiraţia, conform Science Alert. 

În urma unor studii recente, experţii au descoperit că organul joacă un rol important în sistemul de recompensă al creierului. Descoperirea revoluţionează posibilităţile regiunii din creier despre care se credea că poate controla doar mişcările motorii şi senzoriale. Conform cercetării, neuronii din care este compus cerebelul (celule granulare) funcţionează într-un mod cu totul nou. 

Deşi este amplasat în partea din spate a creierului, cerebelul menţine o cantitate imensă de conexiuni cu cortexul motor. Studiile anterioare au prezentat unele posibilităţi ale legăturii dintre cerebel şi procesele cognitive, precum atenţia sau funcţiile limbajului, dar analizele celulelor granulare au dovedit doar existenţa unei legături cu funcţiile de bază senzoriale şi motorii. 

,,Primele semne ale unor defecte la nivelul cerebelului sunt dificultăţile motorii,” afirmă unul dintre cercetători, Liqun Luo. 

Pentru a descoperi modul în care cerebelul controlează muşchii şoarecilor, echipa din cadrul Universităţii Standford a utilizat tehnici noi pentru observarea celulelor granulare, denumită imagistrică cu calciu bifototonică, ce le permite să monitorizeze, în timp real, activitatea neuronală. 

Zona verde deschis reprezintă rezultatul substanţei numite proteină verde fluorescentă (PVF). Proteina este produsă, natural, de către animalele bioluminescente, precum meduzele. Introdusă în genom, proteina nu provoacă daune semnificative celulelor, iar luminescenţa le permite cercetătorilor să urmărească activitatea anumitor celule în timp real. Proteina trebuie introdusă în ADN-ul creaturii, urmând ca aceasta să devină luminoasă de fiecare dată când este transpusă în ARN. 

Pentru a analiza modul de funcţionare al proteinei la şoareci, experţii i-au făcut să se mişte prin furnizarea unui compus din apă şi zahăr. După cum a explicat echipa, unele celule granulare s-au activat când şoarecele a realizat mişcări motorii, dar alte celule s-au activat atunci câd şorecii îşi aşteptau recompensa. 

Rezultatele studiului au putut fi observate doar la şoareci, următorul pas fiind testele pe oameni. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase