Marte a avut cel puţin două depozite antice de apă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Descoperirea apei pe Marte sau cel puţin o serie de urme ale prezenţei acesteia pe suprafaţa acestei planete reprezintă o realizare impresionantă a ştiinţei moderne. Astfel de descoperiri aruncă o lumină mai bună asupra proceselor de formare planetară, dar şi asupra condiţiilor care favorizează sau împiedică formarea vieţii. 

„De unde provenea apa? Cât a fost în crusta lui Marte? De unde a provenit apa interioară a lui Marte? Ce ne poate spune apa despre cum s-a format şi a evoluat Marte?”, acestea sunt o parte dintre întrebările la care oamenii de ştiinţă încearcă să găsească răspuns în prezent, conform dr. Jessica Barnes, de la Universitatea Arizona (Statele Unite ale Americii), citată de către Science Alert.

• Greutatea în plus ți-ar putea îmbătrâni creierul mai rapid, avertizează un studiu
• De ce costă atât de mult ședințele de psihoterapie și unde pot găsi oamenii ajutor gratuit…

Oamenii de ştiinţă din echipa acesteia au studiat o serie de meteoriţi desprinşi din crusta planetei Marte: Allan Hills 84001, descoperit în Antarctica în anul 1984, şi Northwest Africa 7034, descoperit în Sahara în anul 2011; concentrându-se asupra izotopilor de hidrogen. Cercetătorii explică faptul că aceşti izotopi pot reprezenta o „fosilă” a apei din care au făcut parte, proprietăţile lor chimice oferind detalii despre procesele chimice prin care a trecut.

Pe Pământ, izotopul de hidrogen dominant este protiumul, acesta fiind regăsit în roci, apă şi chiar în atmosferă, dar într-o proporţie redusă. Pe Marte, analizele au relevat faptul că deuteriul este izotopul cel mai prezent, cel puţin în atmosferă şi asta datorită radiaţiilor solare care atrag în spaţiu aceşti atomi.

Analiza celor doi meteoriţi, dar şi a datelor colectate de-a lungul timpului din studierea atmosferei marţiene şi a altor meteoriţi proveniţi din crusta planetei Marte a relevat faptul că sub suprafaţa planetei nu a existat un ocean de magmă continuu, aşa cum avem pe Pământ. plecând de la această observaţie, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că au existat cel puţin două rezervoare de apă care nu au comunicat.

„Aceste două surse diferite de apă din interiorul lui Marte s-ar putea să ne spună ceva despre tipurile de obiecte care erau disponibile pentru a se îmbina în planetele stâncoase din interiorul Sistemului Solar”, explică dr. Barnes.

Studiul a fost publicat în Nature Geoscience.

Citeşte şi:

O gaură din atmosfera lui Marte, responsabilă pentru dispariţia apei de la suprafaţa planetei

Teorie: Superfurtunile au „aruncat” în spaţiu apa de pe Marte

Marte a fost o lume care găzduia apă, noi dovezi descoperite în craterul unui asteroid antic

Un nou studiu sugerează că Marte este o planetă vie din punct de vedere geologic