Prima pagină Stiinta

Efectul placebo - miracolele mintii

Andrada Fiscutean | 27.04.2009 |
Efectul placebo - miracolele mintii     efectul placebo, medicina, puterea mintii, psihologie, autosugestie, efectul nocebo, creier, puterea gandului, pastile, medicamente + zoom
Galerie foto (3)

Pentru pacientii in stare grava, cum a fost si cazul asa-numitului domn Wright, un american bolnav de cancer limfatic, se intampla ca medicii sa epuizeze toate tratamentele standard si sa nu obtina niciun rezultat. Tumorile lui din abdomen, torace si gat continuau sa se exinda, iar sfarsitul parea tot mai aproape. Doctorii i-au spus atunci domnului Wright despre un medicament anticancer nou si revolutionar: Krebiozen. Dupa cateva luni, pacientul a parasit spitalul sanatos. Nu peste mult timp, insa, a aflat ca medicii in care isi pusese toate sperantele il mintisera si ca medicamentul nu continea nicio substanta care l-ar fi putut ajuta. Domnul Wright s-a stins in cateva zile.

Placebo, o ecuatie cu multe necunoscute

Ca starea de spirit a pacientului e importanta in lupta cu o boala, nu incape indoiala. Dar poate un tratament fara substante active sa faca ceea ce nu a reusit, de pilda, chimioterapia? Studii riguroase, desfasurate in ultimele decenii, arata ca, in unele cazuri, da. Pastilele de zahar sau injectiile cu ser fiziologic au dat adesea rezultate in lupta cu durerile de orice fel, cu depresia, hipertensiunea arteriala, ulcerul ori boala Parkinson. Efectul placebo ridica insa si intrebari care tin de etica. Natura inselatoare a tratamentului ii plaseaza pe doctorii care aleg aceasta cale la limita Juramantului lui Hipocrate.

Desi terapiile pe baza de licori fara valente curative sunt practicate de la inceputurile medicinei de vraci, vrajitoare sau vindecatori de orice fel, doctorii cu coatele tocite ani de zile pe bancile facultatilor refuzau pana nu de mult sa creada ca pacientii se pot vindeca singuri, prin puterea gandului. Efectul placebo a fost reabilitat in ultimii 50 de ani, iar acum medici, biologi, psihologi si sociologi lucreaza impreuna pentru a intelege ce se petrece la nivelul creierului si cum pot fi sporite sansele de vindecare. In fata lor se afla ceea ce pare a fi o ecuatie cu multe necunoscute.

Printre cei foarte putini care cred ca s-au apropiat intr-o oarecare masura de adevar este profesorul japonez Masaru Emoto, renumit pentru fotografiile sale facute picaturilor de apa. El a propus o teorie mai mult sau mai putin stiintifica, potrivit careia putem influenta lichidul vietii prin puterea cuvintelor sau gandurilor. Iar daca reusim asta, de ce nu am putea sa modificam apa din propriul nostru organism, pentru a ne insanatosi?

Experimentul moleculelor de apa, in documentarul „What the Bleep Do We Know?”

O treime din oameni raspund la tratamentele placebo

De factorii psihologici implicati, intre care si puterea gandului, vorbeste si definitia clasica a efectului placebo, care ii include in categoria pacientilor norocosi pe toti cei care isi amelioreaza starea de sanatate sau se vindeca prin simplul fapt ca au incredere ca un medicament prescris de doctor ii va face bine. Nu vorbim insa strict de pastile, pentru ca si injectiile sau chiar halatul alb al medicului ori mirosul din cabinet pot fi asociate cu o imbunatatire cel putin aparenta a sanatatii, cu conditia ca bolnavul sa lege aceste senzatii de recapatarea unei stari normale a organismului. Doctorul Dragos Popa, cadru didactic al Universitatii de Medicina si Farmacie din Tirgu Mures si doctor la una dintre cele mai mari unitati medicale din tara, Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Mures, spune chiar ca „exista cazuri citate in literatura de specialitate, cand anumite simptome au disparut desi tratamentul nu era specific patologiei respective”.



Printre cercetatorii cei mai hotarati sa dezlege itele incurcate ale efectului placebo se numara si Henry Knowles Beecher, care a realizat in anii 1950 peste 20 de studii pe aceasta tema. Profesorul a descoperit ca o treime din pacientii sai si-au imbunatatit sanatatea dupa o terapie falsa, o proportie acceptata astazi de majoritatea specialistilor. Exista insa si contestatari, care spun ca efectul ar fi mult mai puternic sau, din contra, supraevaluat. Ei aduc ca argument faptul ca studiile facute pe aceasta tema sunt subiective, pentru ca, in cazul unei pastile inerte folosite pe post de analgezic, de pilda, pacientul nu poate spune cu obiectivitate daca se simte mai bine sau nu, pentru ca nu s-a inventat inca o unitate de masura a durerii. Iar anumite boli, cum e si gripa, trec de la sine. In plus, cand vine vorba despre vindecarile in proportie de 100%, medicii prefera sa nu se hazardeze: “Un efect placebo poate fi obtinut in prima, a doua, a treia zi de tratament, dar cu cat trece mai mult, bolnavul incepe sa nu se mai simta atat de bine”, sustine dr. Dragos Popa.

Pacienti insanatositi dupa operatii false

Cu toate ca mecanismele psihologice care stau la baza fenomenului sunt deocamdata neclare, cercetatorii au reusit sa gaseasca unele metode prin care sa sporeasca eficacitatea pastilei de zahar. Profesorul Dan Ariely si colegii lui de la Massachusetts Institute of Technology, SUA, au descoperit o latura financiara a efectului placebo. Cercetatorii au supus unui test cu socuri electrice slabe 82 de subiecti. Jumatate dintre acestia au primit o brosura in care erau informati ca li se va administra un analgezic scump, de 2,50 dolari/pastila. Celorlati li s-a spus ca vor inghiti un medicament de 10 centi. Cu toate ca in realitate ambele grupuri au primit o acelasi substanta placebo, vitamina C, rezultatele au fost diferite. In cazul pastilei scumpe, 85% din pacientii au declarat ca simt o ameliorare a durerii, in timp ce in celalalt grup „doar” 61% din oameni au spus ca se simt mai bine.

Profesorul Dan Ariely explica, pe larg, cum a fost realizat experimentul:

Pe langa pret, exista si alti factori care pot spori eficienta unui tratament, fie el real, fie fals. Studii realizate in Europa si in Statele Unite ale Americii au scos la iveala faptul ca doua pastile inactive au un efect mai puternic decat una singura, si ca medicamentele de dimensiuni mari, colorate frumos, par a imbunatati mai mult starea de sanatate a oamenilor, comparativ cu cele de dimensiuni reduse, cu aspect banal. De asemenea, tratamentele complexe, cum sunt cele injectabile sau cele in mai multi pasi, dau rezultate superioare medicamentelor simple.

Surprinzator sau nu, si in chirurgie efectul placebo are un cuvant greu de spus. Echipa psihologului Cynthia McRae, de la Universitatea din Denver, SUA, a demonstrat ca simplul gand ca au fost operati ii poate ajuta pe bolnavii de Parkinson, ale caror creiere produc insuficienta dopamina, sa-si amelioreze starea de sanatate. Cercetatorii au impartit pacientii in doua grupe. Jumatate au fost, intr-adevar, operati, si li s-au implantat in creier neuroni care sa produca dopamina. Restul insa, au fost taiati si cusuti la loc. Timp de un an specialistii au monitorizat atent toti pacientii, iar cand au comparat rezultatele celor doua grupuri au fost de-a dreptul socati: erau aproape identice. Un experiment asemanator a fost efectuat de medicii din Houston, Texas:

Efectul Placebo in chirurgie

Concluziile studiilor de acest fel au alimentat dezbaterile si asa aprinse pe tema capacitatii organismului uman de a se vindeca singur prin puterea gandului. Doctorul Dragos Popa este de parere ca „intre efectul placebo si efectul medicamentos nu ar trebui sa existe o competitie”. Convinsi de studiile realizate in ultimii ani, unii dintre doctori au inceput sa „includa” in tratamentele pe care le prescriau in mod obisnuit incurajari, entuziasm si optimism. „Tratamentul poate fi completat cu o serie de elemente psihologice care sa-i creasca valoarea, prin puterea sugestiei. Putem face acest lucru printr-o atitudine optimista fata de pacient, fata de medicament, prin discutarea unor cazuri asemanatoare care au beneficiat cu succes de tratamentul respectiv”, explica medicul Dragos Popa.



Folosirea efectului placebo ca o completare a terapiei clasice nu pare a fi, insa, unica schimbare survenita in medicina datorita pastilei de zahar. Medicamentele false ridica serioase intrebari in privinta algoritmului de realizare a testelor care masoara eficacitatea tuturor medicamentelor. Ideea impartirii subiectilor in doua grupuri, unul caruia ii este administrat tratamentul nou si un altul de control, in care pacientii primesc substante inactive, este zdruncinata, pentru ca oamenii din grupul de control pot manifesta efectul placebo, iar rezultatele testelor risca sa nu fie concludente.

Ce se intampla in creier?

Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a pacientului, ci pot determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca la insanatosire. Atunci cand se manifesta efectul placebo, in zona din creier numita nucleus accumbens, o zona asociata cu recompensele, cu bucuria, dar si cu dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA, au demonstrat ca modul in care un pacient raspunde la o pastila inerta folosita pe post de analgezic este legat de cat de activ devine acest nucleus accumbens atunci cand persoana anticipeaza faptul ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii din Michigan au fost primi care au reusit sa arate ca gandul la un medicament este suficient pentru a face organismul sa elibereze analgezicele lui naturale, endorfinele. Dar, nucleus accumbens nu e singura regiune a creierului implicata in efectul placebo. Doctorul Dragos Popa afirma ca „Schimbari importante au fost observate si in talamus, in cortexul cingulat anterior, cortexul prefrontal si orbitofrontal. Fiecare dintre aceste zone are functia sa. De exemplu, cortexul prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza chiar si atunci cand pacientul se asteapta doar ca durerea sa ii scada in intensitate, ca un efect al administrarii unui anumit medicament. In plus, se pune in miscare un intreg mecanism care reducere activitatea zonelor din creier responsabile cu detectarea durerii”.

Animatie 3D cu zonele creierului despre care se crede ca ar avea un rol in efectul placebo:

Desi functiile creierului in efectul placebo nu au fost inca lamurite pe deplin, nimeni nu poate contesta stransa legatura dintre pastila de zahar si dopamina. Studiile care se vor realiza in viitor vor avea ca primi beneficiari bolnavii de Parkinson si de depresie, in cazul carora cantitatea de dopamina din anumite regiuni ale creierului este scazuta. De altfel, mai multe studii facute in Statele Unite ale Americii au aratat ca 75% din eficacitatea antidepresivelor se datoreaza tocmai efectului placebo.

Sursa de profit pentru „vindecatori”

Jumatate din medicii americani prescriu tratamente false cel putin o data pe luna, fie pentru a-si linisti pacientii ipohondri, fie pentru a le da o speranta celor pentru care medicina traditionala nu mai poate face nimic, arata un studiu realizat in 2008. Oricat de bine ar suna insa ideea vindecarii de la sine, nu traim intr-o lume in care miracolele rasar la tot pasul. „Efectul placebo nu functioneaza la toti pacientii, iar neaplicarea unui tratament bine fundamentat in favoarea unuia de tip placebo poate fi periculoasa”, crede medicul Dragos Popa.

Daca doctorii se gandesc de zece ori inainte sa-i prescrie unui pacient un medicament fara valoare curativa, „vindecatorii” au ajuns sa se imbogateasca de pe seama capacitatii organismului uman de a-si reveni singur. Peste tot in lume exista „binefacatori” care pretind ca isi vindeca pacientii operandu-i cu un cutit de bucatarie sau radiindu-i cu un aparat construit dintr-un videorecorder vechi si stricat.

Povestea lui Joao de Deus la „Romania, te iubesc!” (PRO TV)

 

Si, pentru ca orice personaj pozitiv trebuie sa aiba un opus, exista si efectul nocebo, care apare atunci cand pacientul se simte mai rau dupa ce primeste o pastila, reala sau falsa, de exemplu daca nu are incredere in terapie. Puterea gandului functioneaza, asadar, si in sens invers. Un studiu facut in anii 1990 arata ca femeile care cred ca sunt predispuse la boli de inima au un risc de deces aproape de patru ori mai mare decat cele care nu le impartasesc gandurile fataliste.

_________________________________________________________

FACTS

  • Cuvantul placebo provine din limba latina si inseama „voi face pe plac”.

  • Bolnavii de Alzheimer nu pot manifesta efectul placebo. Specialistii pun acest lucru pe seama pierderii capacitatii cortexului prefrontal de a avea asteptari.

  • Copiii raspund mai bine la efectul placebo decat adultii.

  • Nu exista nicio legatura intre capacitatea unei persoane de a fi hipnotizate si efectul placebo, au demonstrat cercetatorii.

  • Cuvantul „obecalp”, adica „placebo” scris invers, a fost folosit prima data in 1998 de un doctor australian. Termenul se utilizeaza uneori in conversatiile dintre medici, cand acestia nu vor sa fie intelesi de pacienti.

  • Formatia de rock alternativ Placebo s-a format in 1994 in Londra, intr-o perioada in care era la moda ca trupele sa-si aleaga nume de medicamente (codeina, morfina...). Notorietatea grupului a crescut si datorita orientarii sexuale a lui Olsdal (homosexual) si Molko (bisexual). Membri formatiei Placebo vor concerta in Bucuresti, pe 21 iunie 2009, la Romexpo. Ei au mai cantat in Romania in vara lui 2006.

CITESTE SI: