NOBEL PACE 2016. Juan Manuel Santos, preşedintele Columbiei, este laureatul din acest an

În urma războiului civil din Columbia care a durat 50 de ani, peste 220.000 de vieţi omeneşti au pierit, iar aproximativ şase milioane de oameni au fost  relocaţi. Premiul Nobel pentru Pace 2016 a fost acordat preşedintelui Columbiei, Juan Manuel Santos, precum şi tuturor locuitorii ţării ce nu şi-au pierdut speranţa pentru obţinerea păcii. De asemenea, premiul reprezintă un tribut pentru toate victimele războiului civil. 

Preşedintele Santos a iniţiat negocierile care au culminat cu acordul de pace dintre guvernul columbian şi gherilele FARC, acesta încercând continuu să înainteze procesul de pace. Este binecunoscut faptul că acordul a avut parte de controverse, iar locuitorii columbieni şi-au putut exprima opinia asupra documentului prin intermediul referendumului. Rezultatul voturilor a fost neaşteptat, aproximativ 13 milioane de voturi au fost împotriva acordului. Chiar dacă locuitorii au fost împotriva acordului, procesul poate fi dus la capat.

Comitetul Nobel norvegian a dorit să sublinieze importanţa faptului că preşedintele Santos invită în prezent toate partidele să participe la o conferinţă naţională prin intermediul căreia se doreşte accelerarea procesului de instaurare a păcii.

Comitetul Nobel consideră că în ciuda eşecului din timpul referendumului, preşedintele Santos a adus conflictul într-un stadiu foarte apropiat de un posibil acord pentru pace. 

Anul acesta, numărul candidaţilor propuşi pentru Premiul Nobel pentru Pace a atins cifra record de 376, depăşind precedentul record, de 278 de propuneri, stabilit în anul 2014, a anunţat Comitetul Nobel de la Oslo, instituţia care acordă distincţia.

Lista pe acest an include 228 de persoane şi 148 de organizaţii, iar printre alţii, pe listă figurează Papa Francisc, cancelarul german Angela Merkel, voluntarii care i-au ajutat pe imigranţii ajunşi pe insulele greceşti sau actriţa americană Susan Sarandon, dar şi controversatul om de afaceri şi politician Donald Trump, candidatul Partidului Republican la alegerile prezidenţiale din SUA.

Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2015 a fost atribuit Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, „pentru contribuţia sa decisivă la construirea unei democraţii pluraliste” în această ţară, după revoluţia din 2011. Cvartetul a fost format în vara lui 2013, când procesul de democratizare din Tunisia era în pericol să se prăbuşească din cauza asasinatelor politice şi a tulburărilor sociale. Acesta a stabilit un proces politic alternativ, paşnic, într-un moment în care ţara era în pragul războiului civil.

În testamentul său, industriaşul şi filantropul suedez Alfred Nobel (1833-1896) considera că premiul Nobel pentru pace ar trebui să revină „aceluia care a acţionat cel mai mult sau cel mai bine pentru fraternizarea popoarelor, abolirea sau reducerea armelor permanente, iniţierea şi multiplicarea congreselor pentru pace”.

De-a lungul timpului, comitetul Nobel a lărgit acest concept pentru a premia artizanii unor acţiuni umanitare, apărători ai mediului înconjurător şi campioni ai luptei împotriva sărăciei.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Sezonul Nobel 2016 a debutat în 3 octombrie, când cercetătorul japonez Yoshinori Ohsumi a fost recompensat cu premiul pentru medicină pe 2016, pentru descoperirea mecanismului autofagiei. Erorile în aceste gene pot cauza o serie de boli, iar aceste descoperiri vor ajuta la explicarea cauzelor unor boli precum cancerul sau boala Parkinson.

În 4 octombrie, cercetătorii David Thouless, Duncan Haldane şi Michael Kosterlitz au fost declaraţi câştigătorii premiului Nobel pentru Fizică din 2016. Premiul a fost acordat pentru ,,descoperirile teoretice despre fazele tranziţiilor topologice şi  fazele topografice ale materiei”.

În 5 octombrie, Jean-Pierre Sauvage, Sir J. Fraser Stoddart şi Bernard L. Feringa au fost recompensaţi cu Premiul Nobel pentru Chimie, pentru proiectarea şi sintetizarea maşinăriilor moleculare.