Acum știm cum miroseau ritualurile religioase din Roma Antică. Locuitorii din Pompeiiul antic efectuau ritualuri religioase în mod regulat, folosind tămâie sofisticată, obținută din rășini aduse din regiuni aflate mult dincolo de granițele Imperiului Roman. Aceste ofrande aveau rolul de a purifica locuințele și de a atrage protecția zeilor asupra familiei și bunurilor.
Cum miroseau ritualurile religioase din Roma Antică? Utilizarea tămâiei în astfel de scopuri este menționată de numeroși autori romani, iar arheologii descoperă frecvent candele în siturile antice. Totuși, până de curând, ingredientele exacte folosite în aceste ritualuri rămăseseră necunoscute.
Erupția catastrofală a Vezuviului din anul 79 d.Hr. a avut însă un efect neașteptat: a conservat cenușa și reziduurile din candelele din Pompeii. Folosind tehnici moderne precum microscopia și spectroscopia, cercetătorii au analizat resturile arse din două astfel de recipiente, descoperind un amestec complex de plante și rășini.
Printre tipurile de lemn identificate s-au numărat stejarul, dafinul și dudul, deși nu este clar dacă acestea erau folosite drept combustibil sau făceau parte din ofrandă. Scrierile lui Pliniu cel Bătrân sugerează că stejarul era asociat cu zeul Jupiter, iar dafinul era uneori ars în cinstea lui Apollo.
Textele antice menționează frecvent arderea rășinilor aromatice, precum tămâia, iar acest studiu oferă prima dovadă arheologică directă a utilizării lor în candele reale. „În mod surprinzător, rășina descoperită nu este tămâie propriu-zisă, provenită în principal din Arabia, ci o altă rășină, de la un arbore care crește doar în India sau în pădurile tropicale africane”, a explicat autorul studiului, Johannes Eber, citat de IFL Science.
Această rășină, numită elemi, provine din aceeași familie de arbori ca tămâia, dar are proprietăți ușor diferite. „Egiptenii foloseau elemi în procesul de mumificare, însă aceasta este prima dată când o găsim într-un context roman”, a precizat Eber.
Prezența unui ingredient atât de exotic arată că Pompeiiul, deși un oraș de provincie, era conectat la rețele comerciale extinse până în Asia și Africa subsahariană. În plus, cercetătorii au identificat și urme ale unui produs din struguri, probabil vin, care ar putea indica practicarea unui ritual roman numit praefatio.
Acest ritual, ilustrat frecvent în arta antică, presupunea arderea simultană a vinului și a tămâii, fiind asociat cu practicile funerare din perioada imperială timpurie. „Îți poți imagina fumul de tămâie ridicându-se în timp ce vinul se evaporă pe altar, creând o legătură vizuală cu lumea zeilor. Este atât o invitație adresată divinităților, cât și un act de purificare”, spune Eber.
Potrivit cercetătorilor, astfel de ritualuri erau probabil realizate frecvent în casele din Pompeii, chiar zilnic sau lunar, pentru a cere protecție și prosperitate. Deși aceste practici sunt bine documentate în lumea romană, descoperirea surprinzătoare este utilizarea unui ingredient atât de rar.
Studiul a fost publicat în revista Antiquity.
De unde provin cele mai multe dintre artefactele din Epoca Bronzului?
Cum a ajuns o monedă feniciană veche de 2.000 de ani în casieria unui șofer de autobuz din Anglia?
Semne de viață străveche, găsite într-un loc în care nimeni nu se aștepta