Virusurile își ascultă reciproc conversațiile și uneori primesc informații false

Virusurile își ascultă reciproc conversațiile. Toate organismele vii folosesc informații din mediul înconjurător pentru a lua decizii, iar acum se pare că și virusurile pot „învăța” unele de la altele.

Virusurile își ascultă reciproc conversațiile și uneori primesc informații false. Cercetările arată că dacă te bazezi pe semnalele altei specii, uneori poți lua decizii greșite. Când un virus intră într-o celulă, nu o transformă mereu imediat într-o „fabrică” de virusuri, uneori rămâne latent. Înțelegerea acestui mecanism ne poate ajuta atât să înțelegem evoluția, cât și să folosim sau să combatem virusurile mai eficient.

Bacteriofagii sunt virusuri care infectează bacterii, nu oameni sau plante. Ei sunt considerați o posibilă soluție la rezistența la antibiotice, deoarece, deși bacteriile pot dezvolta mecanisme de apărare, bacteriofagii se pot adapta la rândul lor. Totuși, utilizarea lor în medicină este abia la început, motiv pentru care cercetătoarea Rebecca Woodhams studiază mai atent comportamentul lor.

„Decizia de a ucide (liză) sau de a rămâne latent (lizogenie) depinde de situație. Când există multe bacterii disponibile, bacteriofagii aleg liza. Când gazdele sunt puține, este mai sigur să aștepte”, a explicat Woodhams. Practic, este echivalentul unei hibernări în lipsa resurselor, scrie IFL Science.

Virusurile își ascultă reciproc conversațiile și uneori primesc informații false. Cum comunică bacteriofagii?

În urmă cu un deceniu, s-a descoperit că bacteriofagii comunică prin semnale chimice sub formă de peptide. Concentrația acestor molecule oferă informații despre câte „gazde” sunt disponibile. Nivelurile scăzute indică multe bacterii disponibile, în timp ce nivelurile ridicate sugerează că populația a fost deja decimată. Un mecanism similar la bacterii este cunoscut drept „sensibilitate la cvorum”.

Acest sistem oferă avantaje evidente, însă studiul arată că lucrurile sunt mai complicate. Cercetătorii au descoperit că bacteriofagii pot „asculta” și semnalele altor specii de bacteriofagi. Problema este că aceste mesaje nu sunt întotdeauna relevante pentru ei. „Când un bacteriofag detectează semnale de la altă specie, este mai probabil să rămână latent, chiar dacă informația nu reflectă situația sa reală”, a explicat Robyn Manley.

Mai interesant este faptul că această comunicare nu este întotdeauna reciprocă. Unele specii pot „înțelege” semnalele altora, fără ca acest lucru să fie valabil și invers. „Acest lucru îl poate avantaja pe virusul care transmite semnalul, deoarece îl împiedică pe celălalt să distrugă celule. Dar pentru cel care răspunde, poate fi dezavantajos. Cu alte cuvinte, comunicarea virală nu înseamnă doar cooperare, ci și manipulare”, a spus Manley.

Anumiți bacteriofagi, numiți „superinfectatori”, se răspândesc mai eficient. Determinarea unui rival mai agresiv să rămână latent este o strategie prin care un bacteriofag mai puțin virulent poate supraviețui.

Dezinformarea în natură

Descoperirea sugerează că „dezinformarea” nu este o invenție umană modernă, ci un mecanism prezent în natură de mult timp. Totuși, dacă semnalele false devin prea eficiente, ele pot favoriza apariția unor mutații care ignoră aceste mesaje.

Cercetătorii au studiat bacteriofagi care infectează bacterii precum Bacillus subtilis și Bacillus thuringiensis, importante pentru digestia rumegătoarelor și controlarea dăunătorilor. Ei cred însă că aceste concluzii li se aplică și bacteriofagilor care atacă bacterii periculoase pentru oameni.

Studiul a fost publicat în revista Cell.

O altă echipă a ajuns la concluzii similare folosind specii diferite de bacteriofagi.

Vă recomandăm să citiți și:

Modul în care mergi ar putea dezvălui dacă suferi de două boli cerebrale similare

Ce se întâmplă în corpul tău dacă mănânci la fel în fiecare zi?

Cofeina ar putea inversa pierderea memoriei cauzată de lipsa somnului

De ce ejaculările frecvente sunt importante pentru sănătate?