Cum ne-a schimbat pe noi bucătăria? Răspunsul este surprinzător

De exemplu, unele dintre cele mai mari implicaţii le-au avut şi continuă să le aibă instrumentele de gătit şi mâncat. 

Tacâmurile

• Podcastul care dezgroapă SECRETELE LUI MIHAI EMINESCU. Alin Comșa: „N-avea ce mânca!” | ALTCEVA CU ADRIAN…
• Academia Atlantykron omagiază 44 de ani de la zborul în spațiu al cosmonautului Dumitru-Dorin Prunariu

Până acum 250 de ani, în Vest, majoritatea oamenilor muşcau într-un mod similar cu maimuţele, astfel încât dinţii să se alinieze ca o ghilotină, cu stratul de deasupra căzând pe cel de dedesubt. Apoi, subit, această aliniere a maxilarului s-a modificat, oamenii începând să dezvolte supraocluzie. Stratul superior de dinţi începând să îl acopere pe cel inferior. Potrivit antropologului C. Loring Brace, supraocluzia a rezultat după ce am adoptat ustensilele pentru mâncat, mai exact furculiţa şi cuţitul.

În China, în schimb, această modificare a fost observată cu 900 de ani mai devreme, motivul fiind, pare-se utilizarea beţişoarelor chinezeşti. 

Vase de gătit

O altă modificare majoră referitoare s-a realizat acum aproximativ 10.000 de ani, odată cu inventarea vasului de gătit. Înainte de acest eveniment, niciun adult fără dinţi nu ar fi reuşit să supravieţuiască. După inventarea vaselor de gătit oamenii au avut posibilitatea de a consuma mâncare mai moale şi prin urmare lipsa dinţilor nu mia reprezenta o condamnare la moarte. Acesta este un alt exemplu prin care putem înţelege modul în care tacâmurile au acţionat precum o extensie robotică a corpului uman. 

Motivul pentru care inventarea vaselor de gătit nu a dus la modificarea dentiţiei a fost acela că, pe lângă mâncarea gătită, oamenii continuau să consume şi alimente mai tari. Totuşi tranziţia spre mâncarea moale a avut un impact major asupra dinţilor iar asta o demonstrează studiile pe australienii aborigeni. În timpul unei singure generaţii de aborigeni care au migrat în oraş (unde au adoptat o dietă bogată în zahăr şi făină albă) s-a constatat că deşi dinţii lor erau mai puţin uzaţi, ei prezentau mai multe cavităţi. 

Până în secolul al XVIII-lea, majoritatea familiilor aveau deja un cazan în care se gătea. De obicei,oamenii nu aruncau resturile de mâncare ci le lăsau în vas, ele contribuind la următorul fel de mâncare. 

Cea a provocat cel mai mult rău?

Multă lume se teme de cuptorul cu microunde şi de radiaţiile emise de el, mai mult decât de orice alt electrocasnic din casă. 

Totuşi, cea mai negativă schimbare este renunţarea la gătit, o modalitate prin care oamenii au început să aibă din ce în ce mai puţin control asupra lucrurilor pe care le consumă. 

Ce schimbare legată de gătit ne-a ajutat cel mai mult?

Frigiderul a fost şi este unul dintre cele mai importante tocmai pentru că a permis alimentelor să rămână proaspete pentru o durată lungă de timp.

Cu toate acestea, crucială a fost inventarea cuptorului cu gaz. Înaintea lui, oamenii obişnuiau să facă focul într-o vatră deschisă dar care se afla în casă. Femeile îşi ardeau fustele, mulţi copii mureau pentru că se jucau cu focul iar poluarea era o adevărată problemă care cauza boli respiratorii. În prezent, Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că în ţările în curs de dezvoltare, focurile din vetrele deschise omoară aproape 1,5 milioane de oameni anual.