ONU lansează un avertisment în legătură cu Marea Barieră de Corali: „Mai aveţi la dispoziţie un an!”

UNESCO (Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură) a amânat timp de un an decizia de a trece Marea Barieră de Corali pe lista „Patrimoniu Mondial în Pericol”, oferind autorităţilor australiene încă un an pentru a restricţiona mineritul, exploatarea petrolieră şi a gazelor din regiune. Dacă oficialii australieni nu vor acţiona conform recomandărilor UNESCO, Marea Barieră de Corali riscă să-şi piardă statutul de „sit din patrimoniul mondial”.

De la începutul unui boom al resurselor acum un deceniu, Australia a întâmpinat dificultăţi în a gestiona interesele companiilor miniere şi totodată pe cele ale operatorilor din turism şi alte altor companii ce depind de reciful din apropiere de statul Queensland. Marea Barieră de Corali găzduieşte numeroase specii rare de corali şi peşti, fiind considerată una dintre cele şapte minuni ale lumiii naturale. UNESCO a elaborat o listă a siturilor din patrimoniul mondial aflate în pericol, ce sunt vulnerabile la război, dezastre naturale şi poluare, scopul fiind de a încuraja guvernele să acţioneze.

• Ce amendă a primit un turist care s-a apropiat prea mult de o morsă din arhipelagul…
• O politiciană din SUA a stârnit controverse după ce a recunoscut că și-a împușcat câinele

Tony Burke, ministrul australian al mediului, afirmă că „Marea Barieră de Corali este o valoare de mediu extraordinară, iar guvernul australian se angajează să protejeze reciful şi oceanele noastre. Este unul dintre cele mai preţioase locuri de pe Terra”.

Australia are la dispoziţie un an să limiteze proiectele de exploatare a cărbunelui, gazului natural şi cele de extindere a porturilor aflate în apropiere de recif. Marea Barieră de Corali se află în apropiere de coasta de nord-est a ţării şi atrage anual milioane de turişti. Reţeaua de 3.000 de recifuri şi 900 de insule de corali generează anual aproximativ 4 miliarde de dolari australieni şi susţine peste 50.000 de locuri de muncă. Pe lângă cele 400 de varietăţi de corali şi cele 1.500 de tipuri de peşti, aici se mai găsesc delfini foarte rari şi specii de ţestoase ameninţate cu dispariţia.

Guvernul australian a luat deja câteva măsuri pentru a limita forarea în zonă şi exploatarea comercială a resurselor piscicole din apropiere de recif. Anul trecut Australia a creat cel mai mare parc maritim din lume, ce se întinde pe o treime din apele teritoriale ale statului. De asemenea, guvernul statului Queensland colaborează cu fermierii din regiune pentru a reduce scurgerea substanţelor folosite în agricultură în apele oceanului, ce duce la poluarea apelor.

UNESCO a anunţat că apreciază măsurile luate până acum, însă solicită politicienilor să „se asigure în mod riguros” că vor fi stopate acţiunile ce „afectează valoarea universală extraordinară” şi să depună mai multe eforturi pentru a reduce poluarea apelor.

În 2011, UNESCO şi-a exprimat îngrijorarea după ce autorităţile au aprobat o centrală de procesare a cărbunelui în sudul statului Queensland şi au propus o serie de porturi pentru transportul cărbunelui pe coasta statului australian pentru a satisface cererea tot mai mare de cărbune a statelor asiatice. De atunci, o serie de proiecte au fost reduse sau abandonate de companiile care doreau să le construiască, după ce cererea s-a redus în urma atenuării creşterii economice din China, cel mai mare partener comercial al Australiei.

Sursa: Wall Street Journal