Câți dintre români susțin o armată comună la nivel european?

Crearea unei armate a Uniunii Europene este susținută de majoritatea europenilor. România înregistrează cel mai ridicat nivel de susținere dintre cele 14 țări analizate, potrivit unui sondaj GLOBSEC. 82% dintre respondenții români susțin inițiativa.

Aproape trei sferturi dintre europeni susțin crearea unei armate a Uniunii Europene, potrivit unui nou sondaj, în contextul în care Statele Unite iau în considerare o retragere semnificativă a trupelor din Europa, potrivit The Independent.

Raportul GLOBSEC Trends 2026, care a analizat 14 țări, arată că sprijinul pentru o armată comună este ridicat, în condițiile în care cresc și îngrijorările privind extinderea războiului Rusiei din Ucraina în Europa.

Totuși, europenii nu vor să renunțe la NATO, aproximativ 78% dintre respondenți susținând rămânerea în Alianța Nord-Atlantică.

Sondajul arată un sprijin de 71% pentru o armată europeană în statele membre analizate. România înregistrează un procent de 82%, urmată de Lituania, cu 78%, și Franța, cu 75%.

Letonia (73%), Estonia (71%), Bulgaria (70%) și Polonia (70%) sunt următoarele țări în care respondenții susțin înființarea unei armate europene.

Sprijinul pentru o astfel de armată este „mai puternic pe Flancul Estic, precum și în Franța”, potrivit raportului. În Germania, țară care a manifestat în trecut mai multă reticență față de integrarea profundă în domeniul apărării, aproximativ 69% dintre respondenți susțin o armată europeană.

Rezultatele apar după ce, în ultimele luni, au existat informații potrivit cărora Statele Unite ar putea retrage până la o treime din trupele staționate în Europa, potrivit NBC News.

De asemenea, 78% dintre respondenți sunt de acord că Uniunea Europeană ar trebui să își dezvolte propriile capacități de apărare, în paralel cu NATO.

Conceptul unei armate europene este discutat de mai multe decenii și a fost relansat în anii 1990, înainte de a pierde sprijin din cauza opoziției Statelor Unite și a angajamentului Europei față de NATO.

Max Bergman, directorul Programului pentru Europa, Rusia și Eurasia din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), a declarat că principalul obstacol a fost faptul că ideea „nu este considerată practică”, deși are sens în principiu.

O parte semnificativă dintre respondenți consideră, de asemenea, că mai multe țări din Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte arme nucleare pentru a consolida securitatea Europei.

În unele țări, majoritatea respondenților susțin această idee: Polonia (61%), Ucraina (57%), Franța (53%) și Marea Britanie (51%). În Germania, 41% susțin dezvoltarea unui număr mai mare de arme nucleare în Europa.

Raportul precizează însă că armele nucleare „rămân un subiect sensibil” și că „în majoritatea țărilor analizate, acestea nu sunt considerate o capacitate de descurajare în care Europa ar trebui să investească”.

Discuția are loc după ce Franța a avertizat Germania că ar putea declanșa un conflict nuclear cu Rusia dacă nu stabilește modul în care ar urma să utilizeze rachetele cu rază lungă de acțiune pe care le-a achiziționat recent.

Berlinul achiziționează și dezvoltă rachete terestre cu raze de acțiune cuprinse între 500 de kilometri și peste 2.000 de kilometri, în timp ce mai multe țări europene iau măsuri pentru a-și consolida apărarea și a descuraja un atac rusesc.

Oficiali francezi și germani urmează să discute despre modul în care vor fi utilizate aceste rachete, în contextul temerilor că folosirea lor ar putea declanșa un „răspuns nuclear” din partea Rusiei, potrivit Financial Times.