«Lumea de lavă», descoperirea care uluieşte astronomii: „Această planetă nu ar trebui să existe!”

Planeta, denumită Kepler-78b, este alcătuită în cea mai mare parte din roci şi fier, compoziţie foarte asemănătoare cu cea a Pământului, dar ceea ce i-a suprins pe astronomi a fost apropierea foarte mare de steaua-gazdă – aproximativ de 100 de ori mai mică decât distanţa dintre Pământ şi Soare.

Specialiştii de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics afirmă că „Kepler 78-b este o planetă care nu ar trebui să existe. Această lume fierbinte din lavă se învârte în jurul stelei sale la fiecare 8 ore şi jumătate la o distanţă mai mică de 1.600.000 km, una dintre cele mai strânse orbite descoperite vreodată. Conform teoriilor acceptate referitoare la formarea planetelor, Kepler-78b nu s-ar fi putut forma atât de aproape de steaua sa şi nici nu ar  fi putut să se deplaseze acolo”.

• Șoferii Uber și Bolt, nemulțumiți de sistemul prin care sunt obligați să accepte cât mai multe…
• Tinerii din Generația Z pierd o abilitate pe care oamenii au avut-o timp de milenii

Conform teoriei celor două echipe de astronomi, care şi-au publicat observaţiile în revista Nature, se estimează că planeta are o rotaţie sincronă în jurul stelei-gazdă, ceea ce înseamnă că arată mereu aceeaşi emisferă în jurul corpului faţă de care se roteşte.

Temperaturile de pe „emisfera diurnă” a planetei – adică emisfera care este expusă stelei-gazdă – variază între 2.000 şi 8.000 de grade Celsius şi fac imposibilă apariţia vreunei forme de viaţă.

„Cred că putem afirma cu certitudine că suprafaţa de pe «emisfera diurnă» este topită, a declarat Josh Winn, profesor asociat de fizică la Massachusetts Institute of Technology (MIT).

„Nimeni nu a calculat dacă «emisfera nocturnă» se va topi (nu cunoaştem temperatura emisferei nocturne), nici cât de departe stratul topit va pătrunde în interiorul planetei”, a adăugat profesorul Josh Winn.

Această planetă geamănă a Pământului aparţine unei clase noi de planete „cu perioadă de rotaţie ultrarapidă”, identificate recent de telescopul spaţial Kepler, în prezent nefuncţional. Toate aceste planete nou descoperite au o mişcare de revoluţie sub 12 ore.

Dar conform teoriilor curente despre formarea noii planete, Kepler 78b nu s-ar fi putut forma atât de aproape de steaua-gazdă, nici nu ar fi avut cum să se deplaseze în apropierea acesteia.

„Kepler 78b va pieri în interiorul stelei foarte curând, din punct de vedere astronomic. Nu a avut cum să se formeze acolo deoarece o planetă nu se poate forma în jurul unei stele. Nu ar fi avut cum să se formeze la o distanţă mai mare şi să migreze spre interior, pentru că altfel ar fi migrat complet în interiorul stelei. Această planetă este o enigmă”, afirmă Dimitar Sasselov, de la Centrul de Astrofizică Harvard-Smithsonian, unul dintre autorii articolului din revista Nature.

Rezultatele arată că planeta Kepler 78b este de 1,2 ori mai mare decât Pământul şi de 1,7 ori mai grea. Din aceleaşi măsurători, astronomii au calculat că densitatea planetei este de 5,3 grame pe centimetru cub, foarte apropiată de densitatea Pământului, adică 5,5 grame pe centimetru cub, date ce confirmă structura stâncoasă a noii planete.

Kepler 78b este probabil un corp ceresc blestemat, deoarece, potrivit cercetătorilor, valurile gravitaţionale o atrag din ce în ce mai aproape de steaua-gazdă.

În cele din urmă, planeta va ajunge atât de aproape, încât gravitaţia stelei va rupe planeta în bucăţi, iar aceasta va dispărea în trei miliarde de ani.

Surse: Mediafax, Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics