Cum va arăta următoarea generaţie de roboţi de explorare spaţială? (VIDEO)

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Super Ball Bot, neobişnuita structura studiată în acest moment la Centrul de Cercetări Ames al NASA, va putea asoliza fără ajutor, chiar de la 100 km înălţime, renunţându-se astfel la greutatea suplimentară  a unor paraşute sau baloane de amortizare a impactului.

Structura cvasi-sferică se va putea deplasa apoi rostogolindu-se, fără a avea nevoie de roţi, autopropulsându-se prin scurtarea şi lungirea, după nevoie, a cablurilor care conectează între  ele componentele rigide ale structurii. Aceleaşi cabluri pot fi folosite pentru a retracta anumite porţiuni ale robotului, pentru a expune astfel instrumentele ştiinţifice adăpostite în centrul structurii.

Designul revoluţionar al Super Ball Bot are la bază un concept numit tensegritate: este alcătuit integral din bare şi cabluri interconectate prin legături flexibile, care asigură menţinerea sub tensiune a acestor legături. Deosebit de robuste, uşoare şi pliabile, aceste structuri nu prezintă puncte mai solicitate decât altele şi nu au nevoie de ranforsare suplimentară a anumitor componente; forţa impactului este disipată în mai multe zone ale structurii.

Aceste construcţii sunt însă dificil de controlat prin mijloace tradiţionale, aşa că specialiştii lucrează acum la dezvoltarea unor mijloace de control ce folosesc algoritmi de învăţare şi metode inspirate din neuroştiinţe (numite Central Pattern Generators). Practic, trebuie să inventeze noi modalităţi de a controla comenzile pentru ca robotul să se mişte lin şi eficient.

Asemenea structuri ar putea fi folosite pentru o eventuală misiune pe Titan, una dintre lunile lui Saturn. De vreme ce roboţii se pot plia, ocupând un spaţiu redus, cercetătorii ar putea trimite acolo, cu o singur vehicul spaţial, un grup de asemenea roboţi, pentru a studia suprafaţa satelitului.

Sursa: Mail Online