Home » D:News » De ce trăiesc oamenii atât de mult?

De ce trăiesc oamenii atât de mult?

De ce trăiesc oamenii atât de mult?
Publicat: 15.01.2014
Primatele - grupul de mamifere din care face parte şi omul, alături de maimuţe – trăiesc mai mult decât alte mamifere de aceeaşi mărime, o trăsătură care i-a nedumerit multă vreme pe biologi. Acum, se profilează o explicaţie: primatele trăiesc mai mult deoarece au un metabolism mult mai lent decât alte mamifere.

Oamenii şi maimuţele – care alcătuiesc grupul primatelor – cresc mai încet, au mai puţini pui şi trăiesc mai mult decât alte mamifere, iar explicaţia pare a fi aceea că primatele cheltuiesc mai puţină energie.

Un grup de oameni de ştiinţă conduşi de Herman Pontzer, de la Hunter College, New York, a comparat cheltuielile medii zilnice de energie ale mai multor specii de animale, studiind animalele care trăiesc în captivitate la Lincoln Park Zoo din Chicago.

Cercetătorii au constatat că primatele cheltuiesc cu 50% mai puţină energie în cursul unei zile, comparativ cu alte mamifere de talie echivalentă, iar deosebirea nu se explică doar prin nivelul diferit de activitate fizică. Un om ar trebui să alerge zilnic distanţa maratonului pentru a atinge acelaşi nivel al cheltuielilor de energie ca un mamifer non-primat, de aceeaşi mărime.

Singura excepţie observată până acum, la primate, este mărunţelul lemur-şoarece, care cheltuieşte mai multă energie decât alte primate atunci când e activ; cercetătorii sugerează că e posibil ca acest lucru se se întâmple deoarece acest animal îşi petrece mare parte a timpului într-o stare numită torpoare, un fel de letargie, în care cheltuieşte foarte puţină energie.

Descoperirile oferă un mod complet nou de a înţelege de ce viaţa primatelor se desfăşoară într-un ritm mai lent decât al altor mamifere de talie similară, spune primatologul Erin Vogel de la Rutgers University,New Jersey.

Însă nimeni nu ştie exact cum reuşesc primatele să  cheltuiască aşa de puţină energie şi cum s-a ajuns la această caracteristică a lor.

Pontzer crede că metabolismul mai lent ar fi putut apărea ca o adaptare care să le ajute pe primate să supravieţuiască în timpul perioadelor cu hrană insuficientă. De exemplu, orangutanii trec adesea prin perioade de foamete, când cantitatea de fructe este scăzută. Vogel a explicat că în viaţa acestor maimuţe există luni în care aportul caloric este mai mic decât cheltuielile de energie, iar atunci orangutanii consumă din rezervele de grăsime ale corpului. Un metabolism lent îi ajută să supravieţuiască acestor perioade dificile.

Oamenii moderni au devenit o excepţie din acest punct de vedere, poate datorită nivelului lor mai mare de inteligenţă. Cei mai mulţi dintre ei rareori rămân complet fără hrană, iar o nouă analiză arată că acest lucru este adevărat chiar şi pentru vânători-culegători, despre care se crezuse anterior că erau mai predispuşi la foamete decât oamenii din societăţile agrare.

De asemenea, primatelor tinere le ia mai mult timp să treacă la hrana solidă şi au nevoie de mai mult timp pentru a învăţa cum să supravieţuiască în medii cu condiţii dificile.

Un ritm mai lent al vieţii ar fi fost avantajos, oferind indivizilor tineri perioade mai lungi în care să înveţe cum să supravieţuiască, explică Erin Vogel. Încetinirea consumului de energie îi putea proteja împotriva riscurilor unui mediu nesigur.

Surprinzător e faptul că Pontzer şi colegii săi au constatat că maimuţele aflate în captivitate cheltuiau  zilnic tot atâta energie ca şi rudele lor care trăiau în libertate. După părerea specialistului, acest lucru ar sugera că activitatea fizică nu este atât de strâns asociată cu cheltuirea energiei, cum s-a crezut. E posibil ca organismul să se obişnuiască cu stilul de viaţă dus şi să se adapteze, îndreptându-se către un nivel predeterminat al cheltuielilor energetice.

Sursa: New Scientist

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Amendă de peste 12 milioane de euro pentru divizia europeană a JPMorgan
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Cum a reușit cel mai poluat oraș din Polonia să-și curețe aerul?
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Cum și cât ne putem schimba personalitatea?
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Poluarea provocată de reintrarea rachetelor în atmosferă a fost măsurată pentru prima dată
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
Proiectul „Învierea”: Suntem pregătiți să împărțim planeta cu speciile pe care le-am crezut pierdute?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Santiago Ramón y Cajal, părintele neuroștiinței moderne. Omul care a descoperit structura reală a creierului
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Ar putea fi monogamia calea către fericire? Iată ce spune știința despre satisfacția în cuplu!
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Efectul de turmă pe rețelele sociale: de ce creierul „abdică” și cum îți recuperezi judecata critică
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Recordul de longevitate: Suntem prima generație care ar putea atinge pragul biologic de 120 de ani?
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Cum ne „sculptează” societatea dorințele intime fără să ne dăm seama
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Iubiri care au schimbat istoria. Relațiile controversate ale liderilor care au influențat imperii
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Un nou studiu confirmă faptul că Luna se micșorează
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cum va fi vremea în ultima săptămână din februarie? Prognoza anunțată de ANM!
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Cinci țări din Europa vor să creeze centre de returnare a migranților în Africa
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari
Șeful ONU António Guterres nu vrea ca viitorul Inteligenței Artificiale să depindă de miliardari
Înfiinţarea primului sindicat din România: al tâmplarilor
Înfiinţarea primului sindicat din România: al tâmplarilor