Home » D:News » De ce trăiesc oamenii atât de mult?

De ce trăiesc oamenii atât de mult?

De ce trăiesc oamenii atât de mult?
Publicat: 15.01.2014
Primatele - grupul de mamifere din care face parte şi omul, alături de maimuţe – trăiesc mai mult decât alte mamifere de aceeaşi mărime, o trăsătură care i-a nedumerit multă vreme pe biologi. Acum, se profilează o explicaţie: primatele trăiesc mai mult deoarece au un metabolism mult mai lent decât alte mamifere.

Oamenii şi maimuţele – care alcătuiesc grupul primatelor – cresc mai încet, au mai puţini pui şi trăiesc mai mult decât alte mamifere, iar explicaţia pare a fi aceea că primatele cheltuiesc mai puţină energie.

Un grup de oameni de ştiinţă conduşi de Herman Pontzer, de la Hunter College, New York, a comparat cheltuielile medii zilnice de energie ale mai multor specii de animale, studiind animalele care trăiesc în captivitate la Lincoln Park Zoo din Chicago.

Cercetătorii au constatat că primatele cheltuiesc cu 50% mai puţină energie în cursul unei zile, comparativ cu alte mamifere de talie echivalentă, iar deosebirea nu se explică doar prin nivelul diferit de activitate fizică. Un om ar trebui să alerge zilnic distanţa maratonului pentru a atinge acelaşi nivel al cheltuielilor de energie ca un mamifer non-primat, de aceeaşi mărime.

Singura excepţie observată până acum, la primate, este mărunţelul lemur-şoarece, care cheltuieşte mai multă energie decât alte primate atunci când e activ; cercetătorii sugerează că e posibil ca acest lucru se se întâmple deoarece acest animal îşi petrece mare parte a timpului într-o stare numită torpoare, un fel de letargie, în care cheltuieşte foarte puţină energie.

Descoperirile oferă un mod complet nou de a înţelege de ce viaţa primatelor se desfăşoară într-un ritm mai lent decât al altor mamifere de talie similară, spune primatologul Erin Vogel de la Rutgers University,New Jersey.

Însă nimeni nu ştie exact cum reuşesc primatele să  cheltuiască aşa de puţină energie şi cum s-a ajuns la această caracteristică a lor.

Pontzer crede că metabolismul mai lent ar fi putut apărea ca o adaptare care să le ajute pe primate să supravieţuiască în timpul perioadelor cu hrană insuficientă. De exemplu, orangutanii trec adesea prin perioade de foamete, când cantitatea de fructe este scăzută. Vogel a explicat că în viaţa acestor maimuţe există luni în care aportul caloric este mai mic decât cheltuielile de energie, iar atunci orangutanii consumă din rezervele de grăsime ale corpului. Un metabolism lent îi ajută să supravieţuiască acestor perioade dificile.

Oamenii moderni au devenit o excepţie din acest punct de vedere, poate datorită nivelului lor mai mare de inteligenţă. Cei mai mulţi dintre ei rareori rămân complet fără hrană, iar o nouă analiză arată că acest lucru este adevărat chiar şi pentru vânători-culegători, despre care se crezuse anterior că erau mai predispuşi la foamete decât oamenii din societăţile agrare.

De asemenea, primatelor tinere le ia mai mult timp să treacă la hrana solidă şi au nevoie de mai mult timp pentru a învăţa cum să supravieţuiască în medii cu condiţii dificile.

Un ritm mai lent al vieţii ar fi fost avantajos, oferind indivizilor tineri perioade mai lungi în care să înveţe cum să supravieţuiască, explică Erin Vogel. Încetinirea consumului de energie îi putea proteja împotriva riscurilor unui mediu nesigur.

Surprinzător e faptul că Pontzer şi colegii săi au constatat că maimuţele aflate în captivitate cheltuiau  zilnic tot atâta energie ca şi rudele lor care trăiau în libertate. După părerea specialistului, acest lucru ar sugera că activitatea fizică nu este atât de strâns asociată cu cheltuirea energiei, cum s-a crezut. E posibil ca organismul să se obişnuiască cu stilul de viaţă dus şi să se adapteze, îndreptându-se către un nivel predeterminat al cheltuielilor energetice.

Sursa: New Scientist

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de Banat, până când nu l-a inventat Iorga?”
Diplomatul care a apărat România încă de pe băncile facultății: „Recunoașteți că n-ați auzit niciodată de Banat, ...
Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună
Ceața este plină de viață, iar aceasta este o veste bună
Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea
Clădirea care „minuna” privirile bucureștenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea
Eva Watson-Schütze, femeia care a ajutat fotografia să fie recunoscută ca artă
Eva Watson-Schütze, femeia care a ajutat fotografia să fie recunoscută ca artă
Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani
Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani
Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?
Cum să îți calmezi anxietatea în situații stresante?
Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni
Singurătatea urbană: de ce ne simțim izolați în orașe pline de oameni
Complotul uitat pentru revenirea lui Alexandru Ioan Cuza la domnie
Complotul uitat pentru revenirea lui Alexandru Ioan Cuza la domnie
Un fizician a propus o teorie care ar schimba ce știm despre găurile negre
Un fizician a propus o teorie care ar schimba ce știm despre găurile negre
Meta și WhatsApp, acuzate că pot accesa mesajele criptate ale utilizatorilor
Meta și WhatsApp, acuzate că pot accesa mesajele criptate ale utilizatorilor
Se împlinesc 483 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui
Se împlinesc 483 de ani de la moartea omului care ne-a învăţat că Pământul se învârte în jurul Soarelui
Cum a dispărut tumoarea de pe brațul unei femei deși nu a urmat vreun tratament?
Cum a dispărut tumoarea de pe brațul unei femei deși nu a urmat vreun tratament?
Care sunt cele mai „neprietenoase” orașe din Europa?
Care sunt cele mai „neprietenoase” orașe din Europa?
Ce a băut Jannik Sinner ca să scape de crampele musculare din semifinala cu Daniil Medvedev?
Ce a băut Jannik Sinner ca să scape de crampele musculare din semifinala cu Daniil Medvedev?
Românii nu scapă de obiceiurile proaste. Munți de gunoaie acoperă marginile drumurilor
Românii nu scapă de obiceiurile proaste. Munți de gunoaie acoperă marginile drumurilor
O plantă considerată dispărută de 60 de ani a reapărut brusc
O plantă considerată dispărută de 60 de ani a reapărut brusc
Un carnețel vechi de 800 de ani și „hârtie” igienică din mătase au fost descoperite într-o latrină medievală din Germania
Un carnețel vechi de 800 de ani și „hârtie” igienică din mătase au fost descoperite într-o latrină medievală ...