Detaliul important pe care l-au aflat cercetătorii când au analizat un schelet de acum 13.000 de ani

Rămăşiţele unei adolescente care a fost numită Naia, care avea 15 ani când a murit, au fost găsite în peştera subacvatică Hoyo Negro, din peninsula Yucatan, Mexic.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Scheletul perfect conservat a fost descoperit în anul 2007, iar acum cercetătorii au reuşit să analizeze ADN-ul mitocondrial al fetei.

Astfel, ei au observat dovezi ale unei descendenţe asiatice (siberiene), care poată fi întâlnită şi azi la aproximativ 11% din nativii americani.

Naia a avut strămoşi în zona Beringia din Siberia, ceea ce sugerează că această populaţie a migrat în America prin Alaska, în urmă cu 15.000-18.000 de ani, când aici exista un pod natural între continente, format dintr-o fâşie de pământ.

Deborah Bolnick, autoarea studiului, spune că testul ADN dovedeşte că teoria descendenţei siberiene a nativilor americani este corectă.

Cercetătorii au aflat şi detalii despre dieta oamenilor care trăiau în Mexic în urmă cu aproximativ 13.000 de ani.

Naia avea multe carii, prin urmare mânca alimente acide, probabil multe fructe şi miere.

Cantitatea de proteine disponibilă era foarte mică, de aceea tânăra fusese foarte slabă şi micuţă. Probabil că suferise deseori de foame şi atunci se mulţumea cu plante dulci, puţin nutritive.

Prin urmare, cercetătorii au mai demontat un mit, cel al vânătorilor care pricepuţi, pentru că această decsoperire demonstrează că de fapt carnea era o raritate în dieta acelor vremuri.

Demonstrarea unei teorii controversate

Teoria acceptată pe scară largă în comunitatea ştiinţifică este că amerindienii provin din migranţii din Asia, care au traversat fâşia de pământ ce lega Siberia de Alaska, până acum 18.000 de ani, scufundată în prezent sub strâmtoarea Bering.

Însă această ipoteză a rămas controversată, deoarece morfologia facială a celor mai vechi schelete găsite pe continentul american nu seamănă cu trăsăturile amerindienilor de astăzi.

„Amerindienii de astăzi seamănă mult cu populaţia chineză, coreeană şi japoneză, ceea ce nu este cazul pentru scheletele descoperite în America”, ce au o vechime mai mică de 10.000 de ani în cea mai mare parte”, a spus James Chatters, directorul societăţii Applied Paleoscience din Statele Unite.

Craniile celor mai vechi americani, precum cel al scheletului Naia, sunt mai alungite şi mai înguste decât cele ale amerindienilor şi seamănă mai degrabă cu africanii şi aborigenii din Australia şi din insulele din Pacificul de Sud.

„Acest lucru a alimentat speculaţiile conform cărora aceşti americani şi amerindienii au sosit din colţuri diferite ale lumii sau au migrat din Asia în diferite perioade istorice”, a explicat James Chatters.

„Rezultatele analizării ADN-ului mitocondrial extras dintr-un dinte al adolescentei arată că aceasta era înrudită pe linie maternă cu amerindienii de astăzi, deoarece provine din aceeaşi populaţie”, a precizat Deborah Bolnick, de la Universitatea din Texas, şi membră a echipei de cercetare.

„Aceste concluzii nu furnizează niciun indiciu cu privire la existenţa unei migraţii mai vechi pe continentul american, care ar proveni din Asia de sud-est sau Europa”, a adăugat cercetătoarea.

Potrivit lui Deborah Bolnick, „paleoamericanii, chiar şi cei cu o morfologie craniană şi facială diferită de amerindienii de astăzi, aşa cum este Naia, ar putea de asemenea să fi venit din Siberia. Aceste diferenţe morfologice se explică probabil prin evoluţia amerindienilor, în decurs de 9.000 de ani”.

„Aspectul cel mai uluitor al acestei descoperiri este că, în sfârşit, avem un răspuns la întrebarea referitoare la originea primilor americani”, a declarat James Chatters.

În afară de scheletul Naiei, oamenii de ştiinţă au descoperit rămăşiţele a 26 de mamifere mari, printre care specii dispărute, cum ar fi smilodonul, o specie de felină cu colţi asemănători pumnalului, şi o specie de elefant din familia Gomphotheriidae.

Proiectul denumit „Hoyo Negro” a fost coordonat de Institutul naţional de antropologie şi istorie din Mexic (INAH), cu finanţarea National Geographic Society.

Concluzia studiului a fost publicată în revista Science.

Surse: Newsweek, New Scientist, Washington Post