Un studiu dezvăluie o practică riscantă a astronauţilor: aceştia recurg în mod frecvent la somnifere în timpul misiunilor spaţiale

Studiul, finanţat de NASA şi publicat în revista The Lancet Neurology, a evidenţiat, de asemenea, faptul că astronauţii se confruntă cu o importantă lipsă a somnului atunci când se află în spaţiu.

Echipa coordonată de Laura Barger, profesor la Facultatea de medicină de la Universitatea Harvard din Boston, a studiat somnul a 64 de astronauţi care au zburat în spaţiu cu navetele americane (între 2001 şi 2011) şi cel al 21 de astronauţi care au ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) între 2006 şi 2011.

• Dialog „Altceva”, printre lacrimi. Marea actriță DIANA LUPESCU, despre regretatul MIRCEA DIACONU: „Mi-e foarte greu fără…
• Prețul la aluminiu a atins niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu

Cercetătorii au analizat somnul astronauţilor atunci când aceştia se aflau în spaţiu, dar şi în săptămânile de dinainte şi după acele zboruri spaţiale. Au fost monitorizate peste 4.000 de nopţi de somn petrecute pe Terra şi peste 4.200 în spaţiu, studiate mai ales cu ajutorul unui actigraf, un sistem portabil de înregistrare a perioadelor de veghe şi de somn.

Cercetătorii americani au descoperit că durata medie a somnului în spaţiu era de aproape şase ore (5,96 ore) pentru misiunile pe navete spaţiale şi depăşea puţin şase ore (6,09 ore) pentru misiunile de la bordul ISS, plasându-se mult sub cele 8 ore şi jumătate de somn pe noapte care erau prevăzute de NASA.

„Lipsa somnului a fost asociată cu o reducere a performanţelor în numeroase studii”, a subliniat Laura Barger.

Pe de altă parte, cercetătorii sunt preocupaţi şi de folosirea frecventă a somniferelor în spaţiu, precum zolpidemul.

Trei sferturi dintre membrii echipajelor de pe ISS care au participat la studiu au declarat că au recurs la somnifere la un anumit moment dat în timpul sejurului lor în spaţiu. Procentul a crescut la 78% în cazul astronauţilor de pe navetele spaţiale.

„Capacitatea unui membru al echipajului de a acţiona într-o manieră optimală atunci când este trezit de un semnal de alarmă poate fi compromisă de folosirea de medicamente contra insomniei”, a avertizat Laura Barger.

Studii pe această temă se află în derulare la Centrul spaţial Johnson din Houston, au dezvăluit doi specialişti în dinamica somnului de la Universitatea Pennsylvania, Mathias Basner şi David Dinges, într-un comentariu publicat tot în The Lancet Neurology.

„Spaţiul reprezintă unul dintre mediile cele mai ostile”, au subliniat ei. „O durată şi o calitate a somnului suficiente sunt cruciale pentru a garanta performanţa şi pentru a preveni erorile fatale şi accidentele”, au adăugat ei.

La fel ca şi alte activităţi cotidiene, dormitul în spaţiu nu înseamnă neapărat odihnă. Chiar dacă viaţa la bordul ISS este structurată pe baza unei zile terestre, echipajele pot să observe 16 apusuri şi răsărituri de Soare într-un interval de 24 de ore.

Compartimentele pentru odihnă sunt amenajate pentru a facilita somnul, fiind protejate de lumină şi zgomot, însă astronauţii trebuie să facă faţă şi stării de imponderabilitate. Mai există şi alte impedimente, precum izolarea, entuziasmul de a fi în spaţiu, mobilitatea redusă.

Volumul important de muncă din timpul perioadei de antrenament care precede misiunea şi cel din timpul zborului spaţial pot să contribuie şi ele la reducerea duratei somnului şi la folosirea somniferelor.

„Pe ISS, activităţile de mentenanţă şi cercetare ştiinţifică necesită adeseori mai mult timp decât era prevăzut”, ducând la prelungirea zilei de lucru a astronauţilor, au precizat Mathias Basner şi David Dinges.

„Astronauţii pot atunci să folosească somnifere pentru a fi siguri că vor dormi în timpul care le-a rămas din acea zi”, au adăugat aceiaşi cercetători.

Ultimul zbor al unei navete spaţiale americane a avut loc în iulie 2011. Accesul astronauţilor la ISS este de acum asigurat de capsulele spaţiale ruseşti Soyuz. Durata unei misiuni la bordul ISS este de aproximativ 6 luni.

NASA i-a exclus din acest studiu pe cosmonauţii ruşi, din cauza „politicilor divergente referitoare la participarea la activitatea de cercetare”, au precizat autorii.

Surse: Mediafax, Eurekalert, The Telegraph