Cele 4 locuri din Sistemul Solar în care ar putea exista viaţă extraterestră

Titan

Descoperirea foarte recentă a unor microorganisme care trăiesc în picături minuscule de apă dintr-un lac de bitum din insula Trinidad i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să spere că şi pe Titan, satelitul lui Saturn, ar putea exista viaţă. Pe Titan, cea mai mare dintre lunile saturniene, se găsesc lacuri de hidrocarburi, în care ar putea exista picături dintr-un amestec de apă şi amoniac în care ar putea trăi forme de viaţă microscopice.

• Un cosmonaut rus, eliminat dintr-o misiune care trebuia să ajungă la Stația Spațială Internațională. Ce s-a…
• Un magician a uitat parola cipului implantat în propriul corp

Marte

Deşi, până în prezent, nu a fost descoperită existenţa vieţii pe Marte, faptul că acolo există apă îi încurajează pe oamenii de ştiinţă să creadă că nu este exclusă şi existenţa microorganismelor. Există gheaţă la polii planetei, iar solul marţian conţine aproximativ 2% apă. Analiza unor mostre de sol de către roverul Curiosity a indicat că Marte ar fi putut, oricum, să adăpostească forme de viaţă în trecut, pe când era o planetă mai umedă şi mai caldă decât este în prezent.

Europa

Dacă apa este cheia existenţei vieţii, aşa cum o ştim noi, atunci Europa ar putea fi cel mai promiţător candidat în cursa pentru descoperirea vieţii extraterestre. Acest satelit natural al lui Jupiter ar poseda, cred oamenii de ştiinţă, un vast ocean de apă, sub formă lichidă, ascuns sub un strat gros de gheaţă. În ultimii ani, au fost descoperite pe Pământ microorganisme capabile să trăiască în medii foarte reci (de pildă, în lacuri antarctice acoperite permanent de gheaţă), astfel încât ar exista şanse ca asemenea forme de viaţă extremofile să existe şi pe Europa. 

În prezent, NASA lucrează la construirea unei sonde (Europa Clipper) care va explora satelitul, survolând în repetate rânduri zona polului său sudic.

Enceladus

Ca şi Europa, Enceladus, luna lui Saturn, are, se crede, o calotă glaciară extrem de groasă (poate până la 40 km grosime) care acoperă un ocean. Sonda Cassini, care a studiat planeta Saturn şi unii dintre sateliţii săi, a identificat 101 gheizere de apă lichidă şi în stare de vapori, ţâşnind la polul sudic al satelitului. 

Dacă acestea provin din oceanul ascuns sub gheaţă al lui Enceladus, atunci compoziţia acestui ocean ar putea fi studiată de sonde care ar survola satelitul, fără a fi necesară asolizarea pe satelit şi forarea prin crusta de gheaţă. 

Sursa: Live Science