Home » D:News » Topirea gheţii din Antarctica este ireversibilă şi s-a accelerat în ultimii ani

Topirea gheţii din Antarctica este ireversibilă şi s-a accelerat în ultimii ani

Topirea gheţii din Antarctica este ireversibilă şi s-a accelerat în ultimii ani
Publicat: 04.12.2014
Topirea gheţarilor s-a triplat în ultimul deceniu într-o anumită regiune din Antarctica, care pierde la fiecare doi ani o cantitate de gheaţă echivalentă cu greutatea Everestului, se afirmă într-un studiu publicat marţi şi realizat în ultimii 21 de ani, informează AFP.

Gheţarii din Golful Amundsen din vestul Antarcticii pierd gheaţă mai repede decât cei aflaţi în oricare altă parte a continentului şi sunt, de asemenea, cei mai mari contribuitori la creşterea nivelului oceanic, afirmă cercetătorii de la Universitatea California din Irvin (UCI) şi cei de la Jet Propulsion Laboratory operat de NASA.

Două studii publicate în luna mai au ajuns la concluzia că topirea marilor gheţari din vestul Antarcticii, care conţin suficientă apă pentru a face să crească cu cel puţin un metru nivelul mărilor şi oceanelor, s-a accelerat sub efectul încălzirii globale şi pare să fie ireversibilă.

Noul studiu este cel mai recent care a evaluat situaţia şi a corelat observaţiile făcute cu ajutorul a patru tehnici de măsurare a topirii acelor gheţari, ce permit obţinerea unei estimări a volumului şi a ritmului de topire a gheţurilor în ultimele două decenii. Cercetarea a fost publicată în revista Geophysical Research Letters.

„Studiile precedente sugerau că această regiune din vestul Antarcticii se schimbă foarte repede din anii 1990 şi am dorit să verificăm felul în care o serie de tehnici diferite măsoară acea modificare”, a spus Tyler Sutterley, cercetător la UCI, principalul autor al studiului.

„Faptul că cele patru tehnici produc aceleaşi rezultate ne-a întărit încrederea în exactitatea măsurătorilor”, a adăugat el.

Este vorba de măsurătorile efectuate de sateliţi şi radare de la NASA şi ESA – Agenţia Spaţială Europeană – şi de modelul de climat atmosferic creat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Utrecht din Olanda.

Volumul total de gheaţă pierdut din 1992 şi până în prezent a fost, în medie, de 83 de miliarde de tone pe an. În comparaţie, gheţarii din Antarctica au pierdut o cantitate echivalentă cu greutatea muntelui Everest la fiecare doi ani, în ultimii 21 de ani. Everestul are o greutate de 161 de miliarde de tone.

Din 2003 în 2009, când cele patru tehnici au fost utilizate simultan, ritmul de topire a gheţurilor a crescut cu 16,3 miliarde de tone în fiecare an, reprezentând aproape o triplare în comparaţie cu cantitatea medie de gheaţă topită în ultimii 21 de ani.

Rezultatele acestui studiu au fost publicate într-un moment în care au debutat la Lima, în Peru, două săptămâni de negocieri internaţionale în domeniul climei, considerate determinante pentru încheierea unui acord multilateral de luptă contra încălzirii globale, prevăzut pentru sfârşitul anului 2015 la Paris.

Gazele cu efect de seră, mai ales dioxidul de carbon (CO2), au crescut cu 45% din 1990 până în prezent, iar din cauza lor 2014 ar putea fi desemnat cel mai călduros an de pe Glob de la debutul măsurătorilor meteorologice, în 1880.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Copilul tău este pretențios la mâncare? Iată ce trebuie să faci!
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Test de cultură generală. Care a fost prima democrație din istorie?
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cea mai mare fotografie făcută vreodată cu rețeaua de telescoape ALMA dezvăluie ce se ascunde în „inima” Căii Lactee
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Cel mai toxic oraș de pe Pământ: cum a decăzut de la 10.000 de locuitori și a rămas un oraș-fantomă?
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre experimentele lui
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Cât de posibil este ca Inteligența Artificială să declanșeze o criză majoră în societate?
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Tocmai frica de îmbătrânire ne face să îmbătrânim mai repede, dezvăluie un studiu
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Care este cel mai însorit loc de pe Pământ?
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
Schimbările climatice „influențează cine se naște și cine nu se naște”, arată un studiu de la Oxford
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
O fosilă unică, veche de 190 de milioane de ani, rescrie istoria unei specii de dinozaur
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
Miopia este în creștere, iar un obicei comun ar putea fi de vină
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
De ce mirosurile declanșează amintiri mai bine decât imaginile (P)
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
Un nou studiu arată că peștii sanitari sunt mai inteligenți decât au crezut cercetătorii
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
De ce neanderthalienii colecționau cranii cu coarne?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Ce efect are activitatea umană asupra apelor din Arctica?
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu
Alcoolul schimbă profund modul în care creierul nostru comunică, arată un nou studiu