Home » D:News » Topirea gheţii din Antarctica este ireversibilă şi s-a accelerat în ultimii ani

Topirea gheţii din Antarctica este ireversibilă şi s-a accelerat în ultimii ani

Topirea gheţii din Antarctica este ireversibilă şi s-a accelerat în ultimii ani
Publicat: 04.12.2014
Topirea gheţarilor s-a triplat în ultimul deceniu într-o anumită regiune din Antarctica, care pierde la fiecare doi ani o cantitate de gheaţă echivalentă cu greutatea Everestului, se afirmă într-un studiu publicat marţi şi realizat în ultimii 21 de ani, informează AFP.

Gheţarii din Golful Amundsen din vestul Antarcticii pierd gheaţă mai repede decât cei aflaţi în oricare altă parte a continentului şi sunt, de asemenea, cei mai mari contribuitori la creşterea nivelului oceanic, afirmă cercetătorii de la Universitatea California din Irvin (UCI) şi cei de la Jet Propulsion Laboratory operat de NASA.

Două studii publicate în luna mai au ajuns la concluzia că topirea marilor gheţari din vestul Antarcticii, care conţin suficientă apă pentru a face să crească cu cel puţin un metru nivelul mărilor şi oceanelor, s-a accelerat sub efectul încălzirii globale şi pare să fie ireversibilă.

Noul studiu este cel mai recent care a evaluat situaţia şi a corelat observaţiile făcute cu ajutorul a patru tehnici de măsurare a topirii acelor gheţari, ce permit obţinerea unei estimări a volumului şi a ritmului de topire a gheţurilor în ultimele două decenii. Cercetarea a fost publicată în revista Geophysical Research Letters.

„Studiile precedente sugerau că această regiune din vestul Antarcticii se schimbă foarte repede din anii 1990 şi am dorit să verificăm felul în care o serie de tehnici diferite măsoară acea modificare”, a spus Tyler Sutterley, cercetător la UCI, principalul autor al studiului.

„Faptul că cele patru tehnici produc aceleaşi rezultate ne-a întărit încrederea în exactitatea măsurătorilor”, a adăugat el.

Este vorba de măsurătorile efectuate de sateliţi şi radare de la NASA şi ESA – Agenţia Spaţială Europeană – şi de modelul de climat atmosferic creat de oamenii de ştiinţă de la Universitatea Utrecht din Olanda.

Volumul total de gheaţă pierdut din 1992 şi până în prezent a fost, în medie, de 83 de miliarde de tone pe an. În comparaţie, gheţarii din Antarctica au pierdut o cantitate echivalentă cu greutatea muntelui Everest la fiecare doi ani, în ultimii 21 de ani. Everestul are o greutate de 161 de miliarde de tone.

Din 2003 în 2009, când cele patru tehnici au fost utilizate simultan, ritmul de topire a gheţurilor a crescut cu 16,3 miliarde de tone în fiecare an, reprezentând aproape o triplare în comparaţie cu cantitatea medie de gheaţă topită în ultimii 21 de ani.

Rezultatele acestui studiu au fost publicate într-un moment în care au debutat la Lima, în Peru, două săptămâni de negocieri internaţionale în domeniul climei, considerate determinante pentru încheierea unui acord multilateral de luptă contra încălzirii globale, prevăzut pentru sfârşitul anului 2015 la Paris.

Gazele cu efect de seră, mai ales dioxidul de carbon (CO2), au crescut cu 45% din 1990 până în prezent, iar din cauza lor 2014 ar putea fi desemnat cel mai călduros an de pe Glob de la debutul măsurătorilor meteorologice, în 1880.

Sursa: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Ce s-a întâmplat după ce un agent de Inteligență Artificială a halucinat și a invitat mai mulți oameni la o petrecere?
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Noul decalaj digital din familie. Copiii folosesc Inteligența Artificială zilnic, dar părinții nu știu
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Utilizatorii de social media devin tot mai pasivi. Ce a dus la schimbarea comportamentului din online?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Test de cultură generală. Care este cel mai puternic acid din lume?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Tratamentele de beauty „bizare” din social media: cât este trend și cât este știință?
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Iranienii nu mai găsesc minele pe care chiar ei le-au pus în Strâmtoarea Ormuz
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai României
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Cum ne pot afecta pielea primele raze de Soare de după iarnă?
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
Metoda japoneză pentru un bagaj de mână ușor dar cu multe opțiuni vestimentare
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
„Laptele auriu”, băutura recomandată pentru un somn profund și odihnitor
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
Cercetătorii testează pentru prima dată pe oameni o tehnică de resetare celulară
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
8 instrumente AI gratuite pe care le poți folosi zilnic în 2026
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Supe, ciorbe, amintiri: de ce fiecare cultură are propriul bol de zeamă caldă?
Ce este ura și de ce apare?
Ce este ura și de ce apare?
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
Cercetătorii cred că ochii vertebratelor au fost inițial un singur ochi în vârful capului
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem
O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa cum o facem