Proiectul unui neurochirurg italian de realizare a unui transplant de cap uman stârneşte controverse puternice

Dr. Sergio Canavero, directorul Grupului de Neuromodulare Avansată din Torino, şi-a anunţat proiectul la sfârşitul anului 2013, estimând atunci că o astfel de intervenţie ar putea fi posibilă în următorii doi ani, adică în 2016.

Dar vineri, prezentarea sa de două ore şi jumătate nu i-a convins pe participanţii la conferinţa anuală a American Academy of Neurological and Orthopaedic Surgeons (Academia Americană a Chirurgilor în domeniul Neurologiei şi Ortopediei), desfăşurată vineri şi sâmbătă la Annapolis.

• Un cercetător a creat vaccinul administrat prin bere
• De ce pisicile miaună mai mult la bărbați decât la femei?

Printre cei 150 de participanţi, s-a aflat şi primul voluntar pentru acest transplant, un rus de 30 de ani, Valeri Spiridonov, care suferă de boala Werdnig-Hoffmann care se caracterizează printr-o atrofie musculară progresiva incurabilă. A fost prima întâlnire dintre cei doi bărbaţi, relatează AFP.

Invitat să pronunţe discursul de deschidere a conferinţei, dr Canavero a descris pe larg cum vede el sudarea măduvei spinării secţionate, un punct crucial al unei asemenea operaţii, citând progrese înregistrate în cercetare, în special pe animale.

Potrivit lui, secretul este o lamă extrem de fină ce permite secţionarea fibrelor nervoase fără a le deteriora. De asemenea, el intenţionează să folosească polietilenglicol, o substanţă chimică, şi curent electric pentru a accelera reataşarea lor.

Dar abia dacă s-a referit la celelalte probleme majore, cum ar fi restabilirea rapidă a circulaţiei sângelui în creier şi conexiunile sistemului nervos parasimpatic, o componentă cheie a funcţiilor automate ale organismului.

În opinia dr. Marc Stevens, chirurg ortoped la Smithfield, Carolina de Nord, prezent la conferinţă, „există încă multe obstacole înainte de a putea face această operaţie”. „În toată prezentarea (dr. Canavero) cu privire la măduva spinării, cred că există anumite concluzii care arată speranţă … dar când vine vorba de a grefa un cap, mi se pare că se încearcă să se ardă o mulţime de etape”, a apreciat el într-un interviu pentru AFP.

Jerry Silver, profesor de neurologie la Universitatea Case Western (SUA), a remarcat faptul că tehnica pentru rezolvarea problemei măduvei descrisă de dr. Canavero nu a fost niciodată testată cu adevărat. Şi nici nu suntem aproape de a o face, a adăugat el.

Un alt specialist american, Art Caplan, se întreba într-un editorial recent de ce acest neurolog italian care pretinde că stăpâneşte repararea măduvei nu tratează mai întâi miile de pacienţi paralizaţi din întreaga lume pentru care medicina este încă neputincioasă.

Şi chiar dacă un astfel de transplant ar fi posibil, ar trebui să fie folosite foarte multe medicamente pentru evita o respingere a organului fără de care pacientul nu ar putea supravieţui pentru mult timp. Iar aceste tratamente sunt toxice în doze mari, spune dr Kaplan.

„Am tendinţa să cred că toate acestea sunt un un lucru absurd, total neştiinţific, nerealizabil şi ridicol”, scrie el, suspectând o cascadorie mediatică pentru strângere de fonduri.

La sfârşitul prezentării sale, Sergio Canavero le-a cerut confraţilor săi americani să-l ajute în acest proiect, recunoscând că nu ştie cu adevărat cum să execute întregul transplant. „Am adus contribuţia mea la măduva spinării, lucrul cel mai important, iar acum vă cer ajutorul”, a spus el, făcând apel la spiritul temerar al Americii, evocând chiar proiectul Apollo al preşedintelui John Kennedy de a trimite oameni pe Lună în anii 60.

El a sugerat că „miliardari ca Bill Gates ar putea da bani pentru acest proiect ambiţios”. Neurologul italian a declarat anterior că are nevoie de 100 milioane dolari.

Primul transplant de cap pare să fi fost făcut în 1970 în Statele Unite de dr. Robert White, care a ataşat capul unei maimuţe pe corpul unei alte primate, dar fără restabilirea funcţiei măduvei spinării. Animalul a murit la scurt timp după. Alte experimente au fost efectuate cu câini şi şobolani.

Sursa: Agerpres