În urmă cu aproximativ 37.000 de ani, un grup de vânători-culegători din Franța a realizat unele dintre cele mai spectaculoase opere de artă rupestră din istoria omenirii. Picturile din Peștera Chauvet s-au păstrat în condiții remarcabile de-a lungul mileniilor, iar cercetătorii au descoperit acum unul dintre motive.
Unele dintre cele mai spectaculoase opere de artă rupestră au un scut invizibil. Reprezentând sute de animale din Era Glaciară, printre care mamuți, lei de peșteră și rinoceri lânoși, picturile oferă, potrivit autorilor studiului, „o perspectivă unică asupra începuturilor artei”.
Nimeni nu se poate apropia însă de pereții decorați ai peșterii, deoarece în apropierea lor se află soluri care păstrează urme de pași preistorice deosebit de valoroase. Printre acestea se numără și amprentele unui copil care a trăit în perioada Gravettiană, la aproximativ 10.000 de ani după realizarea picturilor.
Din acest motiv, cercetătorii nu pot studia direct suprafețele pictate, ceea ce îngreunează evaluarea stării lor de conservare. Pentru a depăși această limitare, echipa a folosit lumină ultravioletă, proiectată asupra operelor de artă de la câțiva metri distanță, și a măsurat fluorescența produsă de mineralele din pigmenți și de pe pereții peșterii.
Aplicând metoda asupra celebrului Panou cu Cai, cercetătorii au observat că roca emitea o lumină albastră sub radiații UV, ceea ce indică prezența unui strat de calcit. Mineralul s-ar fi acumulat treptat, de-a lungul anilor, pe măsură ce apa curgea peste suprafața stâncii și lăsa în urmă urme fine de carbonat de calciu. Pe măsură ce acest strat invizibil s-a îngroșat, a funcționat ca un lac protector natural, protejând picturile de eroziune și alte forme de deteriorare.
„Identificarea acestui strat natural protector este esențială pentru evaluarea stării de conservare și a stabilității actuale a picturilor”, scriu autorii studiului, citați de IFL Science.
În anumite zone, cercetătorii au remarcat și o fluorescență portocalie, care ar putea indica faptul că stratul de calcit a fost încălzit la un moment dat. „Din punct de vedere arheologic, această ipoteză sugerează că anumite linii ale desenelor au fost realizate cu bucăți de cărbune ale căror vârfuri erau fierbinți, posibil chiar aprinse”, explică aceștia.
Înțelegerea modului în care aceste opere de artă i-au rezistat trecerii timpului este foarte importantă, mai ales în contextul problemelor apărute în alte situri cu picturi rupestre paleolitice, precum Altamira, în Spania, și Lascaux, în Franța. Vizitele repetate ale turiștilor au dus acolo la acumularea mucegaiului și la deteriorarea ireversibilă a unor picturi.
La Chauvet, cercetătorii au evitat un asemenea risc limitând strict accesul în peșteră. Intrarea este închisă cu o ușă masivă de oțel, iar picturile beneficiază și de protecția naturală oferită de stratul de calcit.
Studiul a fost publicat în revista ACS Omega.
Mormântul „păstrătorului de secrete” din Egiptul Antic, descoperit la Saqqara
Un vas cu un cap de șarpe indică existența unui cult roman misterios
Arheologii au descoperit un câine fără păr, vechi de 1.200 de ani, într-un sit antic din Peru