Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu, dar apoi a început să se miște

Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu. În octombrie 2025, un obiect descoperit de Telescopul Spațial James Webb (JWST), în cadrul programului Cosmic Evolution Early Release Science (CEERS), le-a atras atenția astronomilor după ce aceștia au sugerat că ar putea fi cea mai veche galaxie observată vreodată. De la începerea activității sale, în 2021, telescopul a identificat numeroase obiecte neobișnuite din Universul timpuriu, printre care misterioasele „puncte roșii mici”. Galaxiile descoperite par să fi ajuns la dimensiuni mult mai mari decât permit modelele actuale, într-un interval surprinzător de scurt după Big Bang.

Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu. Obiectul, numit Capotauro, reprezenta o nouă provocare pentru teoriile existente. Dacă era într-adevăr o galaxie, lumina observată de astronomi ar fi fost emisă la numai 100 de milioane de ani după Big Bang.

Pentru a înțelege cât de devreme ar fi apărut un asemenea obiect, putem folosi „Calendarul Cosmic”, care comprimă întreaga istorie a Universului într-un singur an. Big Bangul are loc la miezul nopții de 1 ianuarie, Calea Lactee se formează pe 1 martie, iar Pământul apare pe 14 septembrie. Oamenii ajung în scenă abia pe 31 decembrie, la ora 23:52, explică IFL Science.

Conform acestei reprezentări, primele galaxii ar fi trebuit să apară după 7 ianuarie, iar cea mai veche candidată cunoscută până acum datează din 8 ianuarie. Capotauro ar fi apărut însă în dimineața zilei de 4 ianuarie, ceea ce ar reprezenta o provocare majoră pentru astronomi.

Astronomii au crezut că acest obiect este o galaxie din Universul foarte timpuriu

„Dacă Capotauro este într-adevăr o galaxie cu deplasarea spre roșu z ≃ 30, descoperirea ar reprezenta un progres major în înțelegerea formării și evoluției galaxiilor. Deplasarea spre roșu estimată indică o vârstă a Universului de numai aproximativ 100 de milioane de ani, ceea ce ar presupune o formare extrem de rapidă a structurilor cosmice”, au explicat autorii studiului inițial. O asemenea descoperire ar avea implicații importante pentru înțelegerea formării primelor stele, a găurilor negre și chiar a naturii materiei și energiei întunecate.

Totuși, exista și posibilitatea ca obiectul să fie o galaxie neobișnuită, dar mult mai apropiată, sau chiar un corp ceresc din propria noastră galaxie. Distanțele astronomice nu pot fi măsurate direct în toate cazurile, astfel că cercetătorii le estimează folosind, printre altele, deplasarea luminii spre lungimi de undă mai mari.

Capotauro apărea în imaginile JWST realizate la lungimi de undă mari, dar lipsea din cele obținute la lungimi de undă mai mici. Această caracteristică a fost interpretată inițial ca un indiciu al distanței extreme. Totuși, ipoteza presupunea că obiectul era o galaxie.

O echipă condusă de F.-Y. F. Liu, de la Universitatea din Edinburgh (Scoția), a reanalizat observațiile telescopului, comparând imaginile din iunie 2026 cu cele din decembrie 2022. Cercetătorii au descoperit că obiectul și-a schimbat poziția cu aproximativ 0,13 secunde de arc în trei ani și jumătate.

Această deplasare indică faptul că Capotauro este un obiect relativ apropiat din galaxia noastră, nu o galaxie îndepărtată din Universul timpuriu. Galaxiile aflate la asemenea distanțe extreme nu ar prezenta o mișcare aparentă atât de mare.

Obiectul a început să se miște, dezvăluindu-și adevărata natură

O posibilă explicație este că obiectul reprezintă o pitică cenușie, un corp ceresc care nu are suficientă masă pentru a susține fuziunea nucleară specifică stelelor. Aceste obiecte pot absorbi și ele o gamă largă de lungimi de undă, ceea ce le face asemănătoare galaxiilor îndepărtate în anumite observații.

Cercetătorii estimează că ar putea fi o pitică cenușie foarte rece, aflată la aproximativ 2.400 de ani-lumină distanță de Pământ, posibil una dintre cele mai îndepărtate pitice cenușii din clasa Y descoperite până acum. Temperatura sa ar putea fi de aproximativ 350 de kelvini, echivalentul a 77 de grade Celsius, deși nu este exclus să fie chiar mai rece și ceva mai apropiată.

Autorii studiului subliniază că viitoarele analize ale obiectelor îndepărtate observate de JWST trebuie să ia în calcul și posibilitatea existenței unor pitice cenușii reci, nu doar a galaxiilor timpurii. Observațiile suplimentare vor fi necesare pentru stabilirea mai precisă a caracteristicilor lui Capotauro.

Studiul a fost publicat în revista Monthly Notices of the Royal Astronomical Society.

Vă recomandăm să citiți și:

Astronomii ar fi detectat semnale de la prima coliziune cunoscută de stele neutronice din galaxia noastră

Astronomii au descoperit o stea care strălucește într-o nuanță bizară de verde. Care este explicația?

Nou record istoric: Roverul Perseverance a parcurs cea mai mare distanță pe suprafața unei alte lumi

Două găuri negre uriașe s-ar putea ciocni în curând, indică un nou studiu