Perseide 2015. Curentul de meteori Perseide a avut activitate maximă noaptea trecută. O imagine superbă, imortalizată în România – GALERIE FOTO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În perioada 10 – 15 august, curentul de meteori Perseide este foarte activ.

UPDATE În România, perseidele au putut fi admirate la maximum de activitate în noaptea de 12 spre 13 august.

• De ce vor statele UE să scape de cormorani?
• Motivul pentru care vor fi eliberați aproape 10.000 de prizonieri din Vietnam

Un astfel de meteor, din curentul de meteori Perseide, a fost surprins străbătând bolta cerească, în zona staţiunii Păltiniş din judeţul Sibiu, joi, 13 august 2015:

Foto: OVIDIU DUMITRU MATIU / MEDIAFAX FOTO

UPDATE Perseidele în Marea Britanie:

UPDATE Perseidele în Munţii Pădurea Neagră din Germania:

Curentul de meteori al Perseidelor este unul dintre cele mai aşteptate evenimente astronomice din an, iar locurile perfecte pentru a putea vedea cât mai bine ploaia de stele sunt cele la înălţime şi ferite de iluminatul public.

Perseidele pot fi observate cel mai bine de pasionaţii de fenomene astronomice din locurile cu cer curat, în special de la ţară, de la munte şi de la marginea oraşelor mari.

Societatea Astronomică Română de Meteori informează pe site-ul său că acest moment de activitate maximă va fi foarte uşor de observat anul acesta, pentru că cerul va fi liber, fără lumina satelitului natural al Pământului, pe 14 august fiind Lună nouă.

Curentul de meteori Perseide, unul dintre cele mai strălucitoare fenomene de acest tip, are loc în fiecare an, între 17 iulie şi 24 august.

Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia este o „perseidă”, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseus, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracţiune de secundă cei interesaţi pot vedea acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte „meteoroid”, iar pietroiul care cade pe Pământ se numeşte „meteorit”.

În cazul Perseidelor, toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

Fenomenele astronomice de acest tip se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Aşa că din oraşele mari nu se pot observa mulţi meteori. Cel mai bun este un loc la ţară sau la munte, dar este bun şi un loc de observaţii aflat la marginea oraşelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat pot vedea în general între 60 şi maximum 100 de meteori pe oră. Cei ce observă din oraşe vor vedea în general 10-20 de meteori pe oră.

Pentru a observa ploaia de meteori, cei interesaţi nu au nevoie de un instrument astronomic. Le trebuie ceva pe care să stea întinşi, un sac de dormit sau un şezlong. Le mai trebuie îmbrăcăminte groasă, pentru că nopţile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie să privească spre cer măcar o oră.

Observatorul astronomic bucureştean mai informează că Perseidele nu pot fi comparate cu ploaia de stele. În timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, acestea fiind, de altfel, foarte rare.

Sursă: Mediafax