Primul creier uman format în laborator

Dacă savanţii americani vor obţine licenţa pentru a putea să comercializeze acest tip de creier în scopul ca şi alţi cercetători din lumea întreagă să poată să efectueze teste de laborator, cercetările ştiinţifice din domeniul unor boli şi afecţiuni neurologice precum Alzheimer şi autism vor fi considerabil accelerate, a declarat, marţi, Rene Anand, profesor la Universitatea de Stat din Ohio, participant la acest proiect medical, informează huffingtonpost.com.

„Puterea acestui model de creier constă în faptul că se potriveşte foarte bine cu sănătatea umană, deoarece ne oferă opţiuni mai bune şi mai relevante în ceea ce priveşte testarea şi dezvoltarea unor medicamente şi terapii, în comparaţie cu testele pe rozătoare”, a precizat profesorul Anand.

• Multivitaminele zilnice ar putea încetini ușor îmbătrânirea biologică
• Câtă energie consumă creierul uman? Vom putea construi vreodată un computer la fel de eficient?

Creierul uman, creat pe baza unor celule epiteliale adulte prelevate de la un om şi cultivate apoi în eprubetă timp de 15 săptămâni, are în prezent o mărime comparabilă cu aceea a unei gume de şters din extremitatea unui creion, au precizat reprezentanţii universităţii americane. El are aceeaşi maturitate ca aceea a creierului unui fetus de 5 săptămâni şi conţine 99% din genele existente în creierul unui fetus uman complet dezvoltat.

„Dacă îl vom lăsa să crească până la 16 sau 20 de săptămâni, ar putea să devină complet, să genereze şi acel 1% din genele care îi lipsesc”, a spus profesorul Anand. „Nu ştim deocamdată ce va fi”, a adăugat el.

Profesorul Anand a dezvăluit, de asemenea, în declaraţia dată publicităţii de Universitatea de Stat din Ohio că „alte grupuri de cercetare încearcă să obţină astfel de rezultate”.

În 2013, cercetătorii de la Institutul de Biotehnologie Moleculară din cadrul Academiei de Ştiinţe din Austria au obţinut în laborator un creier care avea acelaşi nivel de dezvoltare ca un creier al unui fetus de 9 săptămâni, dar care nu era capabil de gândire, potrivit BBC.

Profesorul Anand a declarat pentru The Guardian că, spre deosebire de „organoidul” creat în Austria, care conţinea doar anumite aspecte specifice creierului uman, modelul său are toate caracteristicile cerebrale, cu excepţia unui sistem vascular. „Avem măduva spinării, toate regiunile majore ale creierului, multiple tipuri de celule, un circuit neuronal şi chiar o retină”. Problemele de ordin etic nu se aplică în cazul experimentului său, afirmă cercetătorul american: „Nu avem niciun senzor care să fie introdus în creier pentru a-l stimula. Acest creier nu gândeşte în niciun fel”.

Alţi cercetători din acest domeniu şi-au exprimat scepticismul. Studiul coordonat de profesorul Anand nu a fost deocamdată citit şi recenzat de colegii lui de breaslă. În schimb, rezultatele cercetării au fost anunţate la ediţia din 2015 a Simpozionului Military Health System Research care a avut loc de curând în oraşul Fort Lauderdale din Florida. Cercetătorii din echipa profesorului Anand spun că astfel de creiere obţinute în laborator ar putea avea implicaţii benefice în domeniul cercetărilor militare ce vizează tratarea leziunilor cerebrale şi a sindromului de stres posttraumatic.

Sursa: Mediafax