Un fenomen extrem de periculos este în creştere în şcoala românească: „Ne creştem copiii cu palma la fund, cu etichete puse în frunte”

De asemenea, studiul Fundaţiei „Salvaţi Copiii” România arată cu unul din patru copii a fost umilit în faţa colegilor.

Cercetarea făcută de către organizaţie a urmărit modul de reacţie al copiilor şi al părinţilor cu privire la fenomenul de bullying. Au fost vizate diferitele tipuri de manifestări asociate cu acest comportament, printre care se numără excluderea din grup, umilirea, distrugerea lucrurilor altcuiva sau violenţa fizică, potrivit csid.ro

• Antioxidantul recomandat de experți care nu ar trebui să lipsească din farfurie
• Ziua din săptămână în care nu trebuie niciodată să luăm deciziile importante

Bullying-ul este definit ca fiind un comportament ostil/de excludere şi de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoştinţe sau de către colegi care îl strigă într-un anume fel. Uneori aceste tachinări se transformă în îmbrânceli sau chiar, în unele cazuri, în atacuri fizice.

Bullying reprezintă o formă de abuz emoţional şi fizic, care are trei caracteristici:

Intenţionat – agresorul are intenţia să rănească pe cineva;
Repetat – aceeaşi persoană este rănită mereu;
Dezechilibrul de forţe – agresorul îşi alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă şi nu se poate apăra singură.
Nedepistat la timp, bullying-ul poate lăsa traume şi repercusiuni ireversibile asupra adaptabilităţii copilului în societate.
Cazurile de bullying implică cel puţin un agresor şi o victimă, iar, în unele cazuri, există şi martori. Putem discuta despre bully-ing fizic, verbal, sexual sau psihic.

Citeşte continuarea pe Mediafax.