Flora intestinală este chiar mai importantă decât se credea anterior, putând influenţa sănătatea inimii

Multe persoane ştiu că factorii de risc pentru bolile de inimă sunt tensiunea mare, colesterolul ridicat şi fumatul. Dar aceşti factori nu sunt foarte buni în prezicerea bolilor de inimă la oamenii mai tineri, îla femei şi la anumite grupuri etnice. O floră intestinală săracă poate fi factorul lipsă de risc, scrie The Conversation.

Cercetătorii de la Universitatea din Nottingham care au efectuat acest studiu au avut în vedere inflamaţia, răspunsul natural la răni şi la afecţiuni, care apare şi la condiţiile asociate bolilor de inimă, precum obezitatea sau colesterolul ridicat. O dietă şi un stil de viaţă sănătos ajută la reducerea riscului apariţiei bolilor cardiace, dar mai nou s-a aflat că şi bacteriile care trăiesc în intestine ajută.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Astfel, microbii par să fie importanţi în prevenirea unui număr de boli cauzate de inflamaţie, a căror trăsătură comună este lipsa de diversitate a florei intestinale.

Savanţii au descoperit că circa 10% din cazurile de ateroscleroză (pierderea de flexibilitate a arterelor) pot fi explicate cu ajutorul microbilor din intestin şi a substanţelor produse de aceste bacterii.

În esenţă, aceasta este o veste bună, pentru că spre deosebire de riscurile genetice, microbii şi substanţele produse de aceştia pot fi schimbate. Un mod de a-i influenţa este de a consuma bacterie benefică, acest lucru se poate face prin consumarea suplimentelor probiotice sau prin transplantul de fecale.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Bacteriile din flora intestinală joacă un rol important în dezvoltarea bolii Parkinson

Noi dovezi sugerează că boala Parkinson ar putea fi provocată de un dezechilibru al florei intestinale

Concluzie frapantă: bacteriile intestinale pot duce la anxietate

Flora intestinală este de fapt ”creierul”: controlează genele şi are un rol activ în formarea ADN-ului