Tehnologia, modalitatea finlandezilor pentru sprijinirea vârstnicilor cu sănătate fragilă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Principiul după care se ghidează autorităţile finlandeze este acela că, pentru orice persoană, indiferent de vârstă, cel mai potrivit loc pentru a trăi este propria casă, a explicat Anna-Liisa Lyytinen, de la departamentul de servicii sociale din Helsinki. Asistenţii medicali şi sociali vizitează persoanele care au nevoie, câteodată şi de câteva ori pe zi, pentru a le ajuta cu mesele, baia, administrarea tratamentelor medicale sau pur şi simplu pentru a verifica dacă se simt bine.

Totuşi, aceste servicii necesită multe eforturi şi resurse şi vor fi mai dificil de oferit pe măsură ce populaţia Finlandei îmbătrâneşte. Se estimează că, în următorii zece ani, numărul persoanelor cu vârsta de peste 75 de ani va creşte cu 50%.

Răspunsul autorităţilor finlandeze pentru această provocare este tehnologia, o alegere lipsită de surprize pentru o ţară unde există cel mai mare număr de startup-uri digitale în domeniul sănătăţii pe cap de locuitor.

La un târg de tehnologie în domeniul sănătăţii care a avut loc recent la Helsinki, aproape toate ofertele pavilionului finlandez au fost dezvoltate pentru a ajuta persoanele în vârstă cu o sănătate fragilă să trăiască independent. Acest lucru implică două direcţii: pe de o parte, asistenţii sociali trebuie să afle cât mai repede dacă se întâmplă un incident (de exemplu, dacă o persoană în vârstă suferă o căzătură); pe de altă parte, specialiştii dezvoltă metode şi dispozitive pentru încetinirea instalării maladiilor fizice şi psihice.

În Helsinki, cei aproximativ 4.000 de pacienţi cu o stare a sănătăţii precară înregistraţi în sistem sunt echipaţi cu diverse dispozitive electronice, precum brăţări cu GPS, butoane de alarmă, linie telefonică direct conectată la cea a asistentului social, ce poate monitoriza pacientul pe un ecran. Persoanele suferind de demenţă au instalaţi senzori la uşa de la intrare, pentru a alerta asistenţii sociali în cazul în care acestea pleacă din casă.

Tehnologia nu poate înlocui asistenţii sociali, dar poate fi utilă. Un motiv frecvent pentru care asistenţii sociali fac vizite la domiciliu este pentru a se asigura că pacienţii îşi iau medicamentele. În acest scop, există şi roboţi echipaţi cu dozele şi amestecurile de medicamente suficiente pentru două săptămâni, dar, pentru 20% dintre pacienţi, sistemul nu funcţionează, fie pentru că resping ideea de a lua multe pastile, fie pentru că suferă de demenţă. Însă, pentru restul, sistemul robotizat a redus vizitele la domiciliu pentru administrarea de tratamente de la 30 la patru pe lună.

Izolarea socială, o mare problemă

Finlandezii se mândresc cu faptul că se bazează mai degrabă pe ei înşişi, motiv pentru care ideea de persoane bătrâne şi bolnave care locuiesc singure nu îi îngrijorează. Totuşi, izolarea socială este o mare problemă pentru persoanele în vârstă, pentru că poate provoca un declin cognitiv şi fizic mai rapid. Pentru a combate fenomenul, autorităţile din domeniu organizează întâlniri virtuale între bătrânii înscrişi în sistem, pe diverse teme, de la sport şi muzică la lectură şi religie.

Principala provocare atât pentru oameni, cât şi pentru dispozitive este de a detecta problemele cât mai rapid. În unele oraşe se testează o tehnologie prin care se monitorizează discret tiparele de activitate zilnică ale persoanele care locuiesc singure. O reţea de senzori de mişcare colectează date despre cât de mult se mişcă o persoană, vizitele la baie, frecvenţa cu care deschide frigiderul. Astfel, asistenţii sociali îşi pot prioritiza vizitele pe baza acestor date. De exemplu, dacă o persoană foloseşte brusc mult mai frecvent baia, poate că suferă de o infecţie urinară.

Şi tehnologia poate înregistra eşecuri, fie că este vorba despre un senzor defect ori că utilizatorul uită să încarce tableta, însă aceste probleme pot fi rezolvate. Chiar şi aşa, procentul de contacte virtuale făcute de asistenţii sociali nu va creşte cu mult faţă de actualul 8% (din 250.000 de vizite pe lună), potrivit Mediafax.

Principalul beneficiu al tehnologiei este acela că poate întârzia instituţionalizarea persoanelor în vârstă, fiind o alternativă mai ieftină şi de obicei mai prietenoasă.

În medie, un finlandez în vârstă de 65 de ani poate trăi încă 20 de ani, aceasta fiind cea mai mare speranţă de viaţă în Europa. Însă Finlanda se află în jumătatea inferioară a topului UE în ceea ce priveşte numărul de ani sănătoşi de care se poate bucura o persoană de peste 65 de ani.