Decizia unei instanţe din Italia: telefoanele mobile cauzează tumori. Controverse după sentinţă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Curtea de apel din Torino a susţinut o decizie din 2017 a unei instanţe inferioare. Judecătorii au apelat la doi doctori, care au susţinut că folosirea îndelungată a telefoanelor mobile – cel puţin 30 de minute în fiecare zi, timp de 10 ani – este asociată cu un risc ridicat de apariţie a unor tumori la cap.

Procesul a fost deschis de Roberto Romeo, un angajat al Telecom Italia, care susţine că s-a îmbolnăvit deoarece a fost nevoit să vorbească foarte mult – 4-5 ore pe zi, în interes de serviciu – la telefonul mobil, potrivit Mediafax.

Cazul ar putea ajunge acum la instanţa supremă. Dacă decizia este păstrată, Romeo va primi despăgubiri.

Decizia instanţei italiene a fost criticată de experţi. Walter Ricciardi, fostul preşedinte al Higher Health Institute, a declarat că nu există dovezi care să arate că folosirea îndelungată a unui telefon mobil cauzează astfel de afecţiuni. „Judecătorii din Torino urmăresc un Premiu Nobel sau au făcut o gafă monumentală”, a declarat el.

Şi ministrul Sănătăţii, Roberto Speranza, a declarata că, deşi respectă decizia instanţei, crede că nu există dovezi în acest sens, după cum susţine şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Telefoanele emit, într-adevăr, radiaţii. Radiaţiile electromagnetice sunt de mai multe tipuri, iar unele sunt cu adevărat dăunătoare pentru organismele vii. Totuşi, radiaţia emisă de un dispozitiv mobil nu este periculoasă şi este mult mai slabă decât cea generată de alte obiecte din jur, potrivit specialiştilor, inclusiv cei de la Federal Trade Commision din SUA. Instituţia a amendat doi producători de stickere anti-radiaţii pentru telefoane mobile pentru faptul că promovau produse ale căror beneficii nu erau demonstrate.

Radiaţie ionizantă versus radiaţie ne-ionizantă

Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), periculoasă este, la anumite frecvenţe, radiaţia ionizantă. Aceasta este capabilă să transmită materiei iradiate energia sa, să o ionizeze (conferind o încărcătură pozitivă sau negativă atomilor sau moleculelor care compun această materie) şi să antreneze uneori o recombinare sau o reacţie chimică. Prezenţa în număr mare a unor astfel de particule încărcate electric poate provoca distrugeri ţesuturilor vii. Din această categorie fac parte tipurile de radiaţie Alfa, Beta şi Gamma. Sursele acestora sunt: radiaţia cosmică, radiaţia terestră (materiale radioactive care există în roci şi sol), radiaţia naturală (propriile organisme – avem în corp o sursă de radiaţie ionizantă: radioizotopii potasiu-40 şi carbon-14, care pătrund în organism prin lanţul alimentar şi prin respiraţie), expunerea medicală (Razele X) sau alte surse (centrale nucleare, fertilizatori etc.).

Radiaţia emisă de telefoane este ne-ionizantă, cu un nivel de energie mai scăzut decât cea ionizantă. Trebuie precizat că şi aceste radiaţii pot fi dăunătoare în doze foarte mari şi dacă oamenii sunt expuşi la ele timp îndelungat, deoarece pot încălzi ţesuturile (ex.: cuptorul cu microunde). De aceea, majoritatea smartphone-urilor şi telefoanelor au „scuturi” interne care nu permit niveluri de radiaţie dăunătoare şi sunt testate pentru a îndeplini anumite cerinţe şi a fi compatibile cu standardele în vigoare. „Spre deosebire de radiaţia ionizantă, radiaţia ne-ionizantă nu afectează ADN-ul astfel încât să se ajungă la apariţia cancerului. Singurul efect observat la oameni este încălzirea ţesutului”, potrivit United States National Cancer Institute. Astfel organizaţia a concluzionat că radiaţiile electromagnetice emise de telefoanele mobile nu sporesc riscul de cancer la creier sau în alte zone ale corpului.