Celulele umane par mai tinere decât ale cimpanzeilor, în ciuda faptului că împărtășeșc 99% din codul genetic

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În ciuda faptului că împărtășim 99% din codul genetic cu cimpanzeii, celulele umane sunt mai tinere decât ale maimuțelor. Mulți oameni trăiesc până la 70 – 80 de ani, unii ajungând chiar și la 100 de ani sau peste. Cimpanzeii ajung însă rar la vârsta de 50 de ani.

Deși progresul în medicină din ultimii 200 de ani a prelungit considerabil speranța de viață a oamenilor, cercetătorii de la Universitatea Duke și Universitatea George Washington cred că ar putea exista o explicație mai veche pentru motivul pentru care suntem primatele care trăiesc cel mai mult.

• Inteligența Artificială și empatia. Pot algoritmii să ne înțeleagă emoțiile mai bine decât partenerul de viață?
• Primul copil din lume diagnosticat cu autism a trăit până la 89 de ani

Într-un studiu realizat de ei, cercetătorii sugerează că secretul longevității oamenilor constă în schimbările ADN-ului din celulele umane, care au încetinit rata de îmbătrânire a oamenilor. Schimbările s-au produs în urmă cu aproximativ șapte – opt milioane de ani, atunci când oamenii arhaici s-au separat de alte primate, precum cimpanzeii, notează Science Times.

În ultimul deceniu, oamenii de știință au descoperit că semnele chimice ale genomului uman se schimbă pe măsură ce persoana îmbătrânește. Aceste semne chimice sunt modificări care afectează activitatea genetică fără a modifica secvența ADN.

Elaine Guevara, profesor asistent de antropologie evolutivă la Universitatea Duke și autorul principal al studiului, a declarat că analiza lor este prima care a folosit modificările legate de vârstă pentru a examina cimpanzeii.

Schimbări în ADN-ul oamenilor

Cercetarea condusă de ea a arătat că anumite zone de-a lungul ADN-ului uman câștigă sau pierd etichete chimice cunoscute sub numele de grupări metil într-un mod care marchează timpul, similar cu un metronom.

Cercetătorii au examinat în jur de 850.000 din aceste zone din sânge de la 83 de cimpanzei cu vârsta cuprinsă între unu și 59 de ani.

Astfel, au descoperit că îmbătrânirea lasă o urmă în genomul cimpanzeilor, la fel cum se întâmplă la oameni. După analizarea a peste 65.000 de secvențe de ADN, oamenii de știință au aflat că există schimbări într-un mod asemănător în „ceasul îmbătrânirii” atât la oameni, cât și la cimpanzei. Unii dintre ei câștigă metilare, iar alții o pierd.

Potrivit lui Guevara, o mulțime de genomuri ale cimpanzeilor au o problemă legată de vârstă. Comparând cu oamenii, cercetătorii au constatat că ceasul epigenetic al cimpanzeilor „înregistrează” mai repede decât cel al oamenilor.

Guevara a precizat că încă nu se știe dacă aceste modificări au apărut ca urmare a îmbătrânirii sau dacă au contribuit la ea. Cercetătorii speră că studiul lor ar putea conduce la indicii despre mecanismele de reglare a genelor care explică declinul fizic și cognitiv care vine de obicei odată cu îmbătrânirea și că va duce la noi modalități de combatere a bolilor asociate îmbătrânirii.

Studiul a fost publicat în revista Philosophical Transactions of the Royal Society.

Vă recomandăm să citiți și:

Alimentele „ultra-procesate”, asociate cu îmbătrânirea avansată la nivel celular

S-a demonstrat: Care este cea mai bună metodă de încetinire a procesului de îmbătrânire

Un reputat genetician de la Harvard vrea să creeze o aplicaţie la limta eugeniei. Este convins că îmbătrânirea oamenilor va fi reversibilă în mai puţin de 20 de ani

Aceasta ar putea fi fântâna tinereţii. Un nou compus anti-îmbătrânire descoperit într-o plantă