Gheața din Antarctica dezvăluie impactul uman asupra atmosferei cu mult înainte de Revoluția Industrială

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Aerul planetei noastre în timpul perioadei preindustriale nu era chiar atât de curat pe cât am crede, potrivit unor noi cercetări din Antarctica.

O analiză a mostrelor de gheață colectate din cel mai sudic continent a dezvăluit o creștere substanțială a carbonului negru începând cu secolul al XIV-lea, cu mult înainte ca oamenii să înceapă să ardă cărbune, ceea ce înseamnă că poluarea a venit cel mai probabil de la focurile preindustriale care erau alimentate cu biomasă naturală. În următorii 700 de ani, emisiile au crescut constant, în cele din urmă triplându-se.

• În timp ce mulți se întreabă dacă geoingineria este bună sau rea, ceva similar se petrece…
• Cercetătorii au descoperit o specie de pasăre care „bate din palme”

„Ideea că oamenii de la acea vreme au cauzat o schimbare atât de semnificativă a carbonului negru atmosferic prin activităților lor de defrișare este destul de surprinzătoare”, a declarat Joe McConnell, om de știință la Desert Research Institute (DRI) din statul american Nevada.

Abilitatea omenirii de a schimba peisaje nu este un fenomen tocmai modern

Obișnuiam să credem că impactul oamenilor asupra atmosferei sau a climei Pământului înainte de Revoluția Industrială era nesemnificativ. Studiile de acest fel contribuie la conștiențizarea în privința faptului că abilitatea omenirii de a schimba peisaje nu este un fenomen tocmai modern.

Noua Zeelandă a fost ultima zonă locuibilă de pe Terra care să fie ocupată de oameni. Atunci când oamenii Māori au ajuns, terenul împădurit ajungea la 85%. Astăzi, acesta ajunge undeva la 25%, iar cercetările sugerează că aceste păduri au fost pierdute sau erodate în decurs de câteva decenii de la sosirea oamenilor.

Chiar și în urmă cu 700 de ani, populația Māori ardea sistematic pădurile native care aveau prea puțină experiență și au cedat cu ușurință noilor forțe, scrie Science Alert.

După cum arată dovezile din gheață, carbonul negru de la aceste păduri a ajuns până în Antarctica. Emisiile par să atins un epogeu în secolul XIV, ajungând la aproximativ 36.000 de tone pe an.

Adevăruri despre locuitorii timpurii ai Noii Zeelande

Prin comparație, în 2019, emisiile CO2 globale asociate energiei au ajuns la 33 gigatone, ceea ce înseamnă aproape de 1 milion de ori mai mult. Nu doar funinginea a fost depozitată în Antarctica, ci și micronutrienți de la acele focuri, acestea ajungând în Pacificul de Sud și hrănind planctonul de la mii de la kilometri depărtare.

„În comparație cu arderea naturală din Africa de Sud, Australia sau pădurea amazoniană, nu te-ai aștepta ca oamenii Māori din Noua Zeelandă să fi avut un impact uriaș”, a spus Nathan Chellman, om de știință la DRI.

Studiul dezvăluie, de asemenea, adevăruri despre locuitorii timpurii ai Noii Zeelande. Cu doar câteva luni în urmă, un studiu din Noua Zeelandă a descoperit că defrișarea la scară largă începută de populația Māori și continuată de coloniștii albi a cauzat deja ca unele insecte să-și piardă abilitatea de a zbura.

Vă mai recomandăm să citiți și:

A fost înregistrată cea mai rece iarnă din Antarctica. Câte grade au fost

Gaura din stratul de ozon, neobișnuit de mare anul acesta. Mai mare decât Antarctica

O coliziune masivă, evitată în ultima clipă în Antarctica. Cercetătorii monitorizează cu atenție situația

Un lac din Antarctica a dispărut fără urmă. Explicația oamenilor de știință