Și-a îndeplinit Marele Zid Chinezesc rolul pentru care a fost făcut?

Marele Zid Chinezesc, construit de-a lungul a două milenii pentru a consolida granița de nord a Chinei, este format din mai multe ziduri suprapuse care sunt paralele unul cu celălalt. În mod colectiv, se întind pe o lungime de 21.000 de kilometri, mai mult de jumătate din circumferința Pământului.

„Dar a fost China într-adevăr protejată împotriva lumii exterioare de aceste ziduri extinse cu o înălțime medie de 7,8 metri?” întreabă Live Science.

• Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie
• O reptilă mumificată de acum 289 de milioane de ani ne arată de ce respirăm așa…

Răspunsul depinde în mare măsură de modul în care definim succesele și eșecurile zidului. Chinezii au construit zidul ca o capodoperă a arhitecturii defensive și, în timp ce trupele chineze care controlau aceste bariere au ajutat cu siguranță la zădărnicirea atacurilor unor potențiali invadatori, Marele Zid Chinezesc nu era deloc impenetrabil. Cu alte cuvinte, uneori a ajutat la protejarea Chinei, iar alteori nu.

Pe de altă parte, a fost, de asemenea, o etapă a bogăției Chinei imperiale, a expertizei arhitecturale și a priceperii inginerești. Pe acest front, fără îndoială, a reușit și continuă să o facă, deoarece Partidul Comunist de guvernământ a adoptat zidul ca simbol patriotic.

Chinezii au început să construiască ziduri în nordul îndepărtat al țării în jurul anului 700 î.Hr., dar abia când Qin Shi Huang a unificat statele în război ale Chinei pentru a deveni primul împărat în 221 î.Hr. proiectul Marelui Zid a început într-adevăr.

El le-a ordonat țăranilor să conecteze forturile preexistente pentru a-și proteja imperiul în plină dezvoltare împotriva diferitelor triburi nomade din regiunea mongolă. Împărații de mai târziu au extins și au fortificat zidul, adăugând turnuri de far, care ar putea fi aprinse pentru a trimite mesaje despre raidurile viitoare. Prin anii 1300, zidul a început să semene cu ceea ce arată astăzi.

Mare Zid Chinezesc putea fi ocolit

Zidul a ajutat Imperiul Chinez să se pregătească pentru invazii, câștigând timp prețios pentru mobilizarea forțelor Chinei. De asemenea, a fost folosit pentru a atrage trupele inamice în situații compromițătoare, conform cărții „The Great Wall of China From History to Myth”, a lui Arthur Waldron, profesor de relații internaționale la departamentul de istorie de la Universitatea din Pennsylvania.

În 1428, de exemplu, un general chinez a reușit să forțeze armatele mongole spre zid, ținându-le fără cale de scăpare și învingându-le.

Dar Marele Zid Chinezesc nu a garantat siguranța. Zidul nu era continuu; a fost folosit inițial pentru a mări apărarea acolo unde terenul era mai puțin dificil de traversat pentru armate și, în unele cazuri, intrușii pur și simplu ocoleau secțiunile. Cu toate acestea, unul dintre cele mai infame eșecuri ale zidului a adus sfârșitul unei întregi dinastii de conducători.

„Oferise puțină protecție sau deloc celor mai mari constructori de ziduri, dinastia Ming, față de cei mai amenințători adversari ai lor, Manchus la nord-est”, a spus Julia Lovell, profesor de istorie și literatură chineză modernă la Universitatea Birkbeck din Londra.

Un general chinez nemulțumit a deschis pur și simplu porțile pentru a-i lăsa pe Manchus să intre în China, a spus Lovell. Manchus au fondat apoi dinastia Qing în 1644, care a durat până în 1912.

Din cauza eșecului său final, până în secolul al XIX-lea mulți oameni din China au văzut Marele Zid ca „o nebunie strategică enorm de costisitoare”, a spus Lovell.

Această percepție negativă a persistat destul de mult timp.

Marele Zid Chinezesc a devenit simbol al identității naționale

„Oamenii obișnuiți au trebuit să furnizeze forță de muncă timp de mulți ani pentru a-l construi și a devenit un simbol puternic al opresiunii imperiale a împăratului”, a declarat Louise Edwards, profesor emerit de istorie chineză la Universitatea din New South Wales din Australia.

Dar apoi a fost oarecum reabilitat în 1912, când revoluția naționalistă l-a înlăturat pe ultimul împărat Qing și a stabilit o republică. În absența unui monarh, noii lideri erau în căutarea modalităților de a uni o țară întinsă cu multe culturi diferite. „Ei căutau în jur simboluri pentru a crea o nouă identitate națională”, a spus Edwards.

Marele Zid Chinezesc, ca unul dintre cele mai mari proiecte de construcție din lume construite de locuitorii harnici ai Chinei, a fost exemplul perfect a ceea ce ar putea fi realizat prin unitate.

„A fost folosit ca într-o campanie de PR”, a spus Edwards. Când comuniștii au preluat conducerea în 1949, aceeași narațiune se potrivea cu ideologia lor politică. Succesul modern al zidului constă în aceeași valoare simbolică, a spus Edwards.

„Simbolismul tuturor este atât de important. Aceasta este puterea sa reală și de durată”, a adăugat profesoara.

Vă recomandăm să citiți și:

Misterul „umbrelor morții” de pe străzile orașelor Hiroshima și Nagasaki, dezlegat după 76 de ani

Una dintre cele mai vechi dovezi ale războaielor dintre oameni

Muntele Rushmore și moștenirea spirituală a amerindienilor

Epidemiile care au venit din China