Sunetele ciudate înregistrate de sonda Juno atunci când a ajuns la Ganymede, satelitul lui Jupiter

Într-un alt context, satelitul Ganymede al lui Jupiter ar fi putut să fie o planetă.

Fiind cea mai mare lună din Sistemul Solar, Ganymede este una dintre cele mai interesante locuri din vecinătatea noastră, iar asta e grozav pentru sonda Juno se află în apropierea sa. Acum, sonda spațială a trimis înapoi pe Pământ o serie de sunete ciudate.

• Marte are o influență surprinzătoare asupra climei Pământului
• Atmosfera Pământului ar putea ajuta la susținerea vieții pe Lună

La data 7 iunie 2021, sonda Juno a desfășurat o survolare a satelitului și a înregistrat undele electromagnetice ale satelitului, unde electrice și magnetice produse în magnetosferă, cu instrumentul Waves al său.

Atunci când frecvența acestor emisii a fost schimbată în raza audio, rezultatul a fost o serie deosebit de ciudată de strigăte și țipete străine. Sunetele au fost dezvăluite la Conferința American Geophysical Union din 2021.

„Dacă asculți cu atenție, poți auzi schimbarea abruptă la frecvențe mai înalte”

„Această coloană sonoră este destul de ciudată încât să te facă să crezi că zbori alături de Juno pe lângă Ganymede pentru prima oară în ultimele două decenii”, a spus fizicianul Scott Bolton de la Southwest Research Institute, principalul investigator al sondei.

„Dacă asculți cu atenție, poți auzi schimbarea abruptă la frecvențe mai înalte cam pe la mijlocul înregistrării, fapt ce reprezintă intrarea într-o regiune diferită din magnetosfera lui Ganymede”, a adăugat Bolton.

Transpunerea datelor în frecvențe audio nu este doar prilej de divertisment. Tehnica reprezintă un mod de accesare și experimentare a datelor, care la rândul său poate ajuta la descoperirea detaliilor mai fine care altfel ar fi trecute cu vederea. Oamenii de știință înregistrează „sunetele” Sistemului Solar cu ajutorul mai multor sonde, inclusiv nava Voyager, precum și misiuni planetare.

Ganymede, singurul satelit din Sistemul Solar care are propriul câmp magnetic

Ganymede, care este chiar mai mare decât Mercur, are un nucleu complet diferențiat, și ar putea avea un ocean lichid la mare adâncime sub scoarța sa înghețată care să susțină viața. Mai mult, Ganymede are propriul câmp magnetic, singurul satelit din Sistemul Solar care dispune de așa ceva, potrivit Science Alert.

Totodată, oamenii de știință au studiat datele de la Juno pentru a înțelege turbulențele din atmosfera lui Jupiter.

Similaritatea acestor turbulențe cu fitoplanctonul din oceanele Terrei l-au determinat pe oceanograful Lia Siegelman de la Scripps Institution of Oceanography să încerce să elucideze misterul. Astfel, Siegelman a descoperit că, pe Jupiter, tiparele de vârtejuri se formează în mod spontan și rezistă mult timp.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Premieră! Vapori de apă descoperiți pe Ganymede, unul dintre sateliții lui Jupiter

Nava spațială Juno a surprins primele imagini apropiate cu Ganymede din ultimele două decenii

Cea mai mare structură formată de către un impact descoperită pe luna Ganymede 

O nouă teorie sugerează că găurile de vierme ar putea fi scurtături stabile prin spațiu-timp