Minele de smarald romane erau active și folosite de nomazi în secolul al IV-lea d.Hr.

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Arheologii de la Universitat Autònoma de Barcelona (UAB), în colaborare cu Polish Centre of Mediterranean Archaeology al University of Warsaw, au excavat minele de smarald romane Sikait din Deșertul de Est al Egiptului.

Zona era cunoscută în Antichitate drept „Mons Smaragdus”, dat fiind că era singurul loc din Imperiul Roman unde se puteau găsi smaralde.

Studiul sugerează că minele de smarald romane au rămas active sub controlul triburilor nomade Blemmy încă din secolul al IV-lea d.Hr. și se concentrează asupra modului în care smaraldele au fost extrase și comercializate în Antichitate (pe lângă ritualurile funerare documentate, organizarea socială a locuitorilor și muncitorilor), asupra tipologiei minelor precum și pe detaliile despre metodele de extracție.

Săpăturile corespund perioadei romane târzii din secolele IV până în secolele VI d.Hr. și arată faptul că unele dintre clădiri au fost ocupate sau chiar construite de triburile Blemmy care locuiau în zonă la sfârșitul secolului al IV-lea d.Hr.

Minele de smarald romane erau niște structuri foarte complexe

Lucrările desfășurate la templul principal din Sikait au permis arheologilor să documenteze două sanctuare ritualice perfect conservate, dintre care unul conținea ultimele jertfe care au fost făcute între secolele IV și V d.Hr.

Cercetătorii au excavat și un complex de clădiri cunoscut sub numele de Clădirea Tripartită, care probabil a fost folosit atât ca reședință, cât și ca depozit pentru smaraldele extrase din mine, scrie Heritage Daily.

„Descoperirea confirmă relevanța religiei și a ritualurilor locale în perioada târzie, iar acest lucru sugerează că exploatarea minelor ar fi putut cădea în mâinile triburilor Blemmy în această perioadă dinaintea căderii Imperiului Roman”, a declarat Joan Oller Guzmán, lector la Department of Antiquity and Medieval Studies din cadrul UAB.

Un studiu topografic detaliat a două situri miniere primare

Pentru prima dată, arheologii au reușit să efectueze un studiu topografic detaliat a două situri miniere primare, unul dintre ele fiind compus din sute de galerii și având o adâncime de peste 40 de metri. Studiul le-a permis, de asemenea, să determine modul în care era structurată munca în interiorul minelor: exploatarea la scară largă a început abia odată ce au fost identificate filoanele cele mai productive.

Aceste operațiuni au inclus infrastructuri logistice precum mici așezări, necropole, rampe, poteci, zone de lucru și turnuri de veghe. Este o demonstrație a complexității și intensității proceselor necesare extragerii berilului, mineralul din care se obțin smaraldele.

Vă recomandăm să citiți și:

Studiul unui ADN antic dezvăluie migrații la scară largă în Britania din Epoca Bronzului

Misterul unei celebre oglinzi de obsidian, pentru spiritism, a fost elucidat

Scrisoare din perioada renascentistă, sigilată timp de secole, citită de cercetători fără a fi deschisă

Descoperire spectaculoasă pe fundul Mării Baltice: Scafandrii au dat peste o mașinărie Enigma