Home » D:News » Ce se întâmplă atunci când explodează o bombă nucleară?

Ce se întâmplă atunci când explodează o bombă nucleară?

Publicat: 12.03.2022

Invazia Rusiei în Ucraina a sporit riscul unui conflict nuclear. În aceste condiții, mulți se întreabă cum ar arăta o explozie a unei bombe nucleare și ce s-ar întâmpla după aceea?

Răspunsul depinde, bineînțeles, de numărul de arme lansate. Rusia și Statele Unite dețin 90% din armele nucleare din lume, potrivit Federației Oamenilor de Știință Americani. Rusia are 1.588 de arme desfășurate pe rachete intercontinentale, care au o rază de acțiune de cel puțin 5.500 de kilometri și baze de bombardiere grele, care găzduiesc avioane capabile să transporte și să lanseze o încărcătură nucleară, iar SUA deține 1.644 de arme pregătite în același mod.

Un război nuclear la scară largă ar putea reprezenta cu ușurință un eveniment de extincție pentru omenire – nu doar din cauza morților inițiale, ci și din cauza răcirii globale, așa-numita iarnă nucleară, care ar urma.

Ce sunt armele atomice tactice?

Poate că un scenariu mai probabil, potrivit unor experți în politică externă, implică un conflict nuclear la scară limitată, folosind așa-numitele arme atomice tactice. Potrivit James Martin Center for Nonproliferation Studies, 30% până la 40% din arsenalul american și rusesc este alcătuit din aceste bombe de mici dimensiuni, care au o rază de acțiune mai mică de 500 de kilometri pe uscat și de 600 de kilometri pe mare sau în aer. Aceste arme ar avea totuși un impact devastator în apropierea zonei de explozie, dar nu ar crea o apocalipsă nucleară globală.

Există diferite tipuri și dimensiuni de arme nucleare, dar bombele moderne încep prin declanșarea unei reacții de fisiune. Fisiunea este divizarea nucleelor atomilor grei în atomi mai ușori – un proces care eliberează neutroni. Acești neutroni, la rândul lor, pot intra în nucleele atomilor din apropiere, scindându-i și declanșând o reacție în lanț, scăpată de sub control.

Atac nuclear
Statele Unite au reușit să obțină primele această armă și au decis să o folosească împotriva Japoniei. În 6 august 1945, a fost lansată prima bombă nucleară asupra orașului Hiroshima și trei zile mai târziu asupra orașului Nagasaki. Credit foto: Pixabay

Bombele cu fisiune, cunoscute uneori sub numele de bombe atomice sau bombe A, au distrus Hiroshima și Nagasaki, Japonia. Cu toate acestea, multe arme moderne au potențialul de a produce pagube și mai mari. Bombele termonucleare, sau bombe cu hidrogen, folosesc puterea reacției inițiale de fisiune pentru a fuziona atomii de hidrogen în interiorul armei, scrie LiveScience.

O minge de foc cu temperaturi asemănătoare căldurii din centrul Soarelui

Această reacție de fuziune declanșează încă mai mulți neutroni, care creează mai multă fisiune. Rezultatul, potrivit Union of Concerned Scientists, este o minge de foc cu temperaturi care se potrivesc cu căldura din centrul soarelui. Bombele termonucleare au fost testate, dar nu au fost folosite niciodată în luptă.

Prezența la punctul zero al unei astfel de explozii înseamnă moarte instantanee. Aceste decese ar fi cauzate de incendii, expunere intensă la radiații și alte leziuni fatale. Unele dintre aceste persoane ar fi rănite de presiunea provocată de explozie, în timp ce majoritatea ar fi expuse la răni provocate de clădirile prăbușite. Majoritatea clădirilor pe o rază de 0,8 km de la detonare ar fi dărâmate sau puternic avariate.

În ceea ce îi privește pe supraviețuitori, aceștia ar transporta praf radioactiv și ar trebui să fie decontaminați. Cei mai mulți ar suferi probabil arsuri termice din cauza exploziei termice inițiale.

Radiația, consecința secundară și tăcută a unei explozii nucleare

Bombele cu fisiune lansate asupra Japoniei au creat precipitații locale, potrivit Nuclear Choices for the Twenty-First Century, dar armele termonucleare moderne aruncă în aer materiale radioactive la înălțime, în stratosferă, permițând precipitații globale.

Riscul de precipitații radioactive este cel mai grav în cele 48 de ore de la explozie. Supraviețuitorii expuși la precipitații radioactive prezintă un risc ridicat de cancer pe tot restul vieții.

Radioactivitatea și precipitațiile radioactive ar avea efecte grave asupra mediului și sănătății. În funcție de amploarea unui conflict nuclear, exploziile ar putea afecta chiar și clima.

Cenușa și funinginea injectate în atmosferă în timpul unui război nuclear ar putea avea un efect serios de răcire a climei dacă ar fi lansate suficiente bombe. În timp ce una sau două explozii nucleare nu ar avea efecte globale, detonarea a 100 de arme de mărimea celei lansate asupra Hiroshimei în 1945 ar scădea temperaturile globale sub cele din Mica Epocă Glaciară, care a avut loc între aproximativ 1300 și 1850, potrivit unei analize din 2012 publicată în The Bulletin of the Atomic Scientists.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Rusia ar fi testat o rachetă nucleară, iar în timpul experimentului s-a produs o explozie. Locuitorii, sfătuiţi să ia iod

O explozie cosmică ar fi dus la dispariția unei culturi importante în urmă cu 1.500 de ani

Record doborât pentru obținerea energiei prin fuziune nucleară. Cercetătorii au obținut 10 cvadrilioane de wați

Ce efect are o explozie nucleară asupra berii? Rezultatul este remarcabil

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Guglielmo Marconi, inventatorul telegrafiei fără fir. Părintele radioului modern
Guglielmo Marconi, inventatorul telegrafiei fără fir. Părintele radioului modern
Dorothy Dandridge, primul star de culoare de la Hollywood. „Nu pot juca în rolul unei sclave”
Dorothy Dandridge, primul star de culoare de la Hollywood. „Nu pot juca în rolul unei sclave”
Planeta Marte ar fi fost „locuibilă” în trecutul îndepărtat, a descoperit roverul Curiosity al NASA
Planeta Marte ar fi fost „locuibilă” în trecutul îndepărtat, a descoperit roverul Curiosity al NASA
O nouă erupție puternică pe suprafața Soarelui! Semnalele radio din Pacific au fost perturbate
O nouă erupție puternică pe suprafața Soarelui! Semnalele radio din Pacific au fost perturbate
Test de cultură generală. Care compozitor a fost înmormântat fără inimă?
Test de cultură generală. Care compozitor a fost înmormântat fără inimă?
Max Planck, creatorul Teoriei Cuantice. „Nu cunoașterea adevărului, ci succesul care însoțește căutarea lui este ceea ce îl îmbogățește pe om și îi aduce fericirea”
Max Planck, creatorul Teoriei Cuantice. „Nu cunoașterea adevărului, ci succesul care însoțește căutarea lui este ...
Meteorologii anunță că vremea va fi schimbătoare în luna mai
Meteorologii anunță că vremea va fi schimbătoare în luna mai
Au trecut 505 ani de la moartea marelui Leonardo da Vinci. Moştenirea lui este încă vie şi admirată de o lume întreagă
Au trecut 505 ani de la moartea marelui Leonardo da Vinci. Moştenirea lui este încă vie şi admirată de o lume întreagă
Ce mai înseamnă Paștele pentru români și cum vor petrece cei mai mulți sărbătorile pascale?
Ce mai înseamnă Paștele pentru români și cum vor petrece cei mai mulți sărbătorile pascale?
47 de copii migranți au dispărut în Europa în fiecare zi începând cu anul 2021
47 de copii migranți au dispărut în Europa în fiecare zi începând cu anul 2021
Câți dintre români cred că România are o problemă cu tutunul?
Câți dintre români cred că România are o problemă cu tutunul?
Unde aleg românii să plece de Paște?
Unde aleg românii să plece de Paște?
Nebuloasa Cap de Cal, observată în detalii fără precedent cu Telescopul Webb
Nebuloasa Cap de Cal, observată în detalii fără precedent cu Telescopul Webb
El Niño se va transforma în La Niña, iar 2024 ar putea fi cel mai cald an înregistrat vreodată
El Niño se va transforma în La Niña, iar 2024 ar putea fi cel mai cald an înregistrat vreodată
„Vezică biliară de porțelan”, găsită într-un mormânt vechi de 100 de ani
„Vezică biliară de porțelan”, găsită într-un mormânt vechi de 100 de ani
Enzimele descoperite în bacteriile intestinale pot schimba grupele de sânge ale unui donator
Enzimele descoperite în bacteriile intestinale pot schimba grupele de sânge ale unui donator
Oamenii de știință au creat o celulă cerebrală funcțională din sare și apă
Oamenii de știință au creat o celulă cerebrală funcțională din sare și apă
Test de cultură generală. Ce sărbătorim de 1 Mai?
Test de cultură generală. Ce sărbătorim de 1 Mai?