Impactul rețelelor de socializare asupra tinerilor. Când sunt adolescenții cel mai vulnerabili?

Adolescenții pot fi mai mult sau mai puțin vulnerabili în fața efectelor negative ale rețelelor de socializare, în funcție de vârstă.

Într-un studiu publicat de Nature Communications, cercetătorii au arătat existența unei conexiuni negative între folosirea rețelelor de socializare și calitatea vieții, la vârste cuprinse între 11 și 13 ani, iar pentru băieți între 14 și 15 ani. Folosirea frecventă a acestor rețele poate fi un indicator pentru o mulțumire de sine mai scăzută la vârsta de 19 ani.

• Dublarea vitezei de procesare a computerelor, posibilă printr-o metodă inovatoare
• Computerele obișnuite încă le pot întrece pe cele cuantice. Iată cum!

În aproximativ un deceniu, rețelele de socializare au schimbat semnificativ modul în care ne petrecem timpul liber, diseminăm informațiile sau comunicăm cu ceilalți. Toate acestea au condus la discuții privitoare la impactul negativ, atât asupra individului, dar și asupra societății.

Cu toate acestea, chiar și după mai mulți ani de cercetare, încă există mai multe întrebări legate de modul în care rețelele de socializare ne afectează calitatea vieții.

Experiment social pentru a afla mai multe detalii

O echipă de cercetători printre care se numărau psihologi, neuro-cercetători au analizat datele din mediul britanic ale a mai bine de 84.000 de indivizi cu vârste cuprinse între 10 și 80 de ani. Erau incluse printre aceste date și informații despre 17.400 de tineri cu vârste cuprinse între 10 și 21 de ani. Datele privitoare la aceștia din urmă se întindeau pe o perioadă mai mare de timp. Cercetătorii fac parte din cadrul Universității Cambridge, Oxford, Institutul Donders pentru Creier, Cogniție și Comportament.

Echipa a căutat o legătură între folosirea rețelelor de socializare și calitatea vieții, găsind momente cheie din adolescență când folosirea acestora era asociată cu o satisfacție a vieții scăzută, la o perioadă de 12 luni după. De cealaltă parte, cercetătorii au descoperit că adolescenții care manifestau aceste simptome foloseau și mai intensiv aceste rețele de socializare la un an după , indică Eurek Alert.

La fetele cu vârste între 11 și 13 ani, folosirea aplicațiilor era asociată cu aceste simptome la un an după, în vreme ce la băieți asta s-a petrecut între vârstele de 14 și 15 ani. Diferențele indică faptul că sensibilitatea la rețelele de socializare sunt asociate cu dezvoltarea, posibilelor schimbări la nivelul creierului sau pubertate, lucruri care se petrec mai târziu la fete decât la băieți.

Scăderea satisfacției asociată cu folosirea rețelelor de socializare

Atât la fete cât și la băieți, folosirea rețelelor de socializare la vârsta de 19 ani a fost din nou asociată cu o scădere a satisfacției vieții un an mai târziu. La această vârstă, spun cercetătorii, este posibil ca schimbările sociale – cum ar fi plecarea de acasă sau găsirea unui loc de muncă – ne pot face mai vulnerabili.

Dr. Amy Orben este lider de grup la Unitatea de Științe Cognitive și Cerebrale a Universității Cambridge și cea care a coordonat studiul. „Legătura dintre folosirea rețelelor de socializare și sănătatea mentală este una foarte complexă. Schimbările de la nivelul corpului, cum ar fi dezvoltarea cerebrală sau pubertatea, pot în anumite circumstanțe să ne facă vulnerabili”, spune aceasta.

„Nu este posibil să identificăm cu exactitate care este procesul care stă la baza acestei vulnerabilități. Adolescența este o perioadă a schimbărilor biologice, cognitive și sociale, toate fiind inter-conectate, făcând dificilă deosebirea unui factor de altul”, spune profesorul de științe cognitive și psihologie de la Cambridge, Sarah-Jayne Blakemore.

Cele mai vulnerabile perioade din adolescență

Dr. Orben mai spune că în loc să se concentreze pe existența sau nu a acestei legături, echipa de cercetare s-a orientat mai aprofundat pe acele perioade din adolescență care sunt mai supuse riscului folosindu-le pentru a explora unele aspecte interesante.

Mai mult, rețelele de socializare nu doar că pot afecta în mod negativ calitatea satisfacției vieții, dar și reciproca este valabilă, adică o satisfacție a vieții scăzută poate determina o intensificare a folosirii acestor aplicații.

„Modelele noastre statistice examinează doar valorile medii. Aceasta înseamnă că nu fiecare adolescent care folosește rețelele de socializare va fi afectat. Unii se pot folosi de acestea pentru a intra în legătură cu prietenii sau să gestioneze o anumită problemă”, indică profesorul Rogier Kievit, specialist la Institutul Donders pentru Creier, Cogniție și Comportament.

„Pentru a stabili cu exactitate care sunt acei indivizi predispuși a fi afectați de rețelele de socializare sunt necesare mai multe cercetări care să combine datele comportamentale cu măsurări cognitive și biologice. Cerem astfel marilor companii specializate să depună mai mult efort în diseminarea informațiilor către cercetătorii independenți, iar dacă nu doresc, guvernele să poată avea autoritatea de lua măsuri”, spune profesorul Andrew Przybylski, directorul de cercetare la Institutul pentru Internet din cadrul Universității Oxford.

Vă mai recomandăm și:

De ce majoritatea europenilor și-ar dori să poată șterge ceva postat pe profilul lor de socializare în 2021

Angajat la NASA din greșeală. Pățania unui inginer, virală pe rețelele de socializare

Semnele îmbătrânirii au fost inversate fără riscuri folosind terapia de întinerire celulară

Legalizarea marijuanei împiedică scăderea consumului în cazul adolescenților