Nici curenții din adâncurile oceanelor nu scapă de efectele schimbărilor climatice

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Știm că încălzirea globală afectează curenții din adâncul oceanelor într-o varietate de moduri, dar încă există întrebări cu privire la legătura exactă dintre ele. Un nou studiu încearcă să răspundă la unele dintre aceste întrebări.

Oamenii de știință au analizat cu atenție date care acoperă o perioadă ce începe cu până la 66 de milioane de ani în urmă, din 293 de locuri, analizând golurile din straturile sedimentare, cunoscute sub numele de hiatus, pentru a afla variația puterii pe care au avut-o curenții din adâncul oceanelor de-a lungul mileniilor și modul în care aceasta este legată de schimbările de temperatură.

• Cercetătorii au detectat o structură uriașă care alimentează viitorul fenomen El Niño
• Munții Apalași au suficiente rezerve de litiu pentru 500 de miliarde de telefoane, au descoperit cercetătorii

Acest lucru a oferit o mulțime de date suplimentare dincolo de cei aproximativ 30 de ani de imagini din satelit pe care cercetătorii le-au folosit în mod tradițional pentru a vedea cum se modifică activitatea curenților oceanici pe măsură ce temperatura globului continuă să crească, scrie Science Alert.

Curenții din adâncul oceanelor, studiați cu ajutorul sedimentelor

„Datele satelitare utilizate în mod obișnuit pentru a informa modelele oceanice acoperă doar câteva decenii, ceea ce duce la o înțelegere slabă a variabilității oceanelor pe termen lung”, spune sedimentologul Adriana Dutkiewicz, de la Universitatea din Sydney, din Australia.

„Acest lucru ne-a determinat să ne uităm la înregistrarea geologică de adâncime pentru a descifra aceste schimbări”, a adăugat ea.

Echipa a descoperit că în ultimii 13 milioane de ani, pe măsură ce Pământul s-a răcit treptat, hiatusurile din înregistrarea sedimentelor au devenit mai puțin frecvente. Asta sugerează că viteza curentului în cele mai adânci părți ale oceanului a încetinit.

În comparație, în perioada „climei de seră” care a precedat era de răcire de 13 milioane de ani, circulația oceanelor adânci părea a fi mult mai mare. În acel moment, temperaturile globale ar fi fost cu 3-4°C mai mari decât sunt în prezent.

Oceanul a absorbit deja o cantitate uriașă de carbon și căldură

Nu trebuie să trăiești pe fundul mării pentru a fi afectat de fluctuațiile curenților oceanici: aceste vârtejuri adânci au o influență asupra tuturor, de la modelele meteorologice majore până la distribuția vieții marine.

„O întrerupere a sedimentării indică curenți puternici de adâncime, în timp ce acumularea continuă de sedimente indică condiții mai calme”, spune geofizicianul Dietmar Müller, de la Universitatea din Sydney.

„Combinarea acestor date cu reconstrucțiile bazinelor oceanice le-a permis geologilor să urmărească unde și când au avut loc aceste spargeri de sedimente”, a adăugat el.

Cu cât știm mai multe despre trecut, cu atât predicțiile noastre vor fi mai bune când vine vorba de modelarea modului în care încălzirea globală va schimba curenții din adâncul oceanelor. Oceanul a absorbit deja o cantitate uriașă de exces de carbon și căldură.

Un mediu în continuă schimbare

Studiile anterioare indică faptul că, în perioadele de încălzire a climei, oceanele pot capta mai mult carbon, în primul rând prin intermediul planctonui, care folosește carbonul dizolvat pentru a-și construi învelișul, iar apoi căzând pe fundul oceanului după moarte, blocând carbonul absorbit.

Ceea ce este, de asemenea, clar acum este că există probabil mai multă activitate în adâncurile oceanelor, pe măsură ce temperaturile de pe Pământ continuă să crească. Alte cercetări vor fi necesare pentru a evalua modul exact în care acest lucru va influența echilibrul vieții și al atmosferei.

„În prezent, studiile independente care utilizează date satelitare sugerează că circulația oceanelor la scară largă și turbulențele oceanice au devenit mai intense în ultimele 2-3 decenii de încălzire globală, susținând rezultatele noastre”, spune Müller.

Studiul a fost publicat în revista Geology.

Vă recomandăm să citiți și:

Teoria haosului oferă indicii pentru controlul vremii. Cum ar putea stopa fenomenele extreme?

Ce țări și orașe vor dispărea din cauza creșterii nivelului mării?

Imaginile prin satelit arată că întreaga banchiză Conger din Antarctica s-a prăbușit

Oceanele care se încălzesc sunt din ce în ce mai zgomotoase