Oceanele care se încălzesc sunt din ce în ce mai zgomotoase

Schimbările climatice vor modifica semnificativ modul în care sunetul se propagă sub apă, afectând potențial peisajele sonore naturale, precum și accentuând zgomotul generat de oameni. Cu alte cuvinte, oceanele care se încălzesc devin tot mai zgomotoase.

Un nou studiu global, publicat în Earth’s Future, a identificat viitoarele „puncte fierbinți acustice” din oceane. Aceste modificări ale peisajelor sonore oceanice ar putea avea un impact asupra activităților esențiale ale vieții marine.

• Ce se întâmplă cu păsările care dedică mai multă energie creșterii puilor?
• Cașaloții vorbesc aproape la fel ca oamenii, au descoperit cercetătorii

În oceanele care se încălzesc, undele sonore se propagă mai repede și durează mai mult până se opresc.

„Am calculat efectele temperaturii, adâncimii și salinității pe baza datelor publice pentru a modela peisajul sonor al viitorului”, a declarat Alice Affatati, cercetător în bioacustică la Memorial University of Newfoundland and Labrador din St. John’s, Canada. Este prima estimare la scară globală a vitezei sunetului oceanului legată de clima viitoare.

Viteza sunetului crește în oceanele care se încălzesc

Două „puncte fierbinți”, în Marea Groenlandei și o zonă din nord-vestul Oceanului Atlantic, la est de Newfoundland, se pot aștepta la cea mai mare schimbare la adâncimi de 50 și 500 de metri, potrivit noului studiu.

Viteza medie a sunetului va crește probabil cu mai mult de 1,5% (sau aproximativ 25 de metri pe secundă) în aceste ape, de la suprafață până la adâncimi de 500 de metri, până la sfârșitul secolului, date fiind emisiile continue ridicate de gaze cu efect de seră.

„Cel mai mare impact este așteptat în Arctica, unde știm deja că există o amplificare a efectelor schimbărilor climatice. Nu toată Arctica, ci o parte specifică”, a declarat Stefano Salon, cercetător la National Institute of Oceanography and Applied Geophysics din Trieste, Italia.

Peisajul sonor oceanic este o cacofonie de vibrații produse de organismele vii, fenomene naturale precum valurile și gheața care se sparge, traficul de nave și extracția de resurse. Viteza sunetului la 50 de metri adâncime variază de la 1.450 de metri pe secundă în regiunile polare până la 1.520 de metri pe secundă în apele ecuatoriale.

Multe animale marine folosesc sunetul pentru a comunica între ele și pentru a naviga în lumea lor subacvatică. Schimbarea vitezei sunetului le poate afecta capacitatea de a se hrăni, de a lupta, de a-și găsi parteneri, de a evita prădătorii și de a migra, au spus autorii, potrivit Science Daily.

Modificarea peisajelor sonore

În plus față de „punctele fierbinți” notabile din jurul Groenlandei și din nord-vestul Oceanului Atlantic, noul studiu a constatat o creștere cu 1% a vitezei sunetului, mai mult de 15 metri pe secundă, la 50 m în Marea Barents, nord-vestul Pacificului și în Oceanul de Sud ( între 0 și 70E), și la 500 m în Oceanul Arctic, Golful Mexic și sudul Mării Caraibelor.

Temperatura, presiunea venită odată cu creșterea adâncimii și salinitatea afectează viteza și distanța pe care se propaga sunetul în apă. În noul studiu, cercetătorii s-au concentrat pe punctele fierbinți în care semnalul climatic a ieșit în evidență clar din model și a fost mai mare decât variabilitatea sezonieră.

Multe animale marine se folosesc de sunet

Noul studiu a modelat, de asemenea, vocalizări comune, în condițiile viitoare proiectate, ale balenei Eubalaena glacialis din Atlanticul de Nord, o specie pe cale critică de dispariție, care locuiește în ambele puncte fierbinți din punct de vedere acustic din Atlanticul de Nord. „Vocalizarea” tipică a balenelor la 50 de hertzi este probabil să se propage pe o distanța mai mare în oceanele care se încălzesc, spun cercetătorii.

„Am ales să vorbim despre o specie de megafaună, dar multe niveluri trofice din ocean sunt afectate de peisajul sonor sau folosesc sunetul. Toate aceste puncte fierbinți sunt locații cu o mare biodiversitate”, a spus Affatati.

Lucrările viitoare vor combina peisajul sonor global cu alte hărți ale impactului antropic din oceane pentru a identifica zonele de factori de stres combinați sau pentru a direcționa cercetările observaționale necesare.

„Având probleme complicate precum schimbările climatice, calea de urmat este combinarea mai multor abordări diferite”, a spus Chiara Scaini, inginer de mediu la National Institute of Oceanography and Applied Geophysics.

Vă recomandăm să citiți și:

Plantele înfloresc acum cu o lună mai devreme din cauza schimbărilor climatice

Poluarea cu plastic, capcană evolutivă pentru țestoasele marine

O boală misterioasă care transformă stelele de mare într-o substanță gelatinoasă a fost în sfârșit explicată

Cea mai mare eșuare în masă din istoria Australiei. Cel puțin 380 de balene au murit