Nasturii de cositor și retragerea armatei lui Napoleon din Rusia

Octombrie 1812 a însemnat un punct de cotitură major în invadarea Rusiei de către Napoleon. Deși francezii revendicaseră recent victoria în bătălia de la Maloyaroslavets, armata epuizată era acum în retragere. Din forța lui Napoleon de peste jumătate de milion de soldați, doar 10.000 au ieșit în viață din Rusia. Unul dintre motivele pentru care s-a întâmplat acest lucru ar putea fi nasturii de cositor.

De atunci, istoricii au fost confuzi cu privire la această gafă militară, dar în ultimii ani a fost prezentată o nouă teorie care poate, cel puțin parțial, să explice catastrofa.

• La apogeul erei glaciare, oamenii au construit adăposturi din oase de mamut
• Cicero, „omul universal” care a marcat istoria Romei: „Nu există formă de guvernământ mai degenerată decât…

Să aruncăm o privire la teorie și la ce au de spus experții despre situație.

Teoria despre nasturii de cositor ai lui Napoleon

Conform War History Online, această teorie explică că una dintre sursele necazurilor lui Napoleon a fost în nasturii uniformelor soldaților săi.

La acea vreme, francezii foloseau adesea nasturii de cositor (cunoscut și sub numele de staniu) la uniformele lor, dar atunci nu erau conștienți că staniul poate avea mai multe forme alotrope, dintre care unele nu sunt capabile să facă față în mod corespunzător temperaturilor extrem de scăzute.

O formă alotropă este o formă diferită a unui element în aceeași stare de agregare. De exemplu, diamantele, cărbunele și grafitul sunt toate forme alotrope ale carbonului. Fiecare dintre acestea este alcătuită din atomi de carbon, dar atomii sunt aranjați diferit de la o formă la alta, creând materiale cu proprietăți diferite.

În mod similar, staniul are o serie de forme alotrope, iar aceasta ar fi putut fi o mare problemă pentru trupele lui Napoleon. Cele două forme alotrope primare ale staniului sunt alfa-staniu și beta-staniu. Alfa-staniul este un material fragil, ca o pudră, de culoare cenușiu-tern, care nu are nicio utilitate.

În schimb, beta-staniul este un material metalic argintiu strălucitor care este maleabil și poate fi modelat cu ușurință. Cu toate acestea, dacă beta-staniul este expus la temperaturi sub 13°C pentru perioade lungi de timp, se degradează în alfa-staniu și se transformă literalmente în praf. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „ciuma staniului”.

„Ciuma staniului”

Francezii au folosit beta-staniu deoarece putea fi modelat pentru a produce nasturi netezi și strălucitori pentru uniformele lor, dar probabil că nu știau că se poate transforma spontan în alfa-staniu la temperaturi scăzute.

În circumstanțe normale, nasturii de cositor ar fi rezistat foarte bine, dar atunci când au fost expuși la iarna rusească extrem de rece (care a ajuns până la -40°C) pentru perioade lungi de timp, ciuma staniului este posibil să fi deteriorat metalul.

Pe măsură ce nasturii de cositor s-au transformat în praf, trupele franceze nu ar mai fi putut să-și țină hainele sigilate și, prin urmare, ar fi fost vulnerabile la temperaturile brutale din timpul iernii.

Armata lui Napoleon a fost, de asemenea, devastată de boli, foame, dezertare și moarte în momentul retragerii, așa că se pare că nu doar nasturii nepotriviți ar fi fost de vină.

Dar este asta doar o legendă?

Deși acesta ar putea fi un factor important în retragerea lui Napoleon, mulți au renunțat la idee, aceasta rămânând un fel de legendă urbană.

Există câteva probleme în explicația aparent logică a degradării nasturilor. În primul rând, multe armate din acel moment foloseau nasturi din os sau lemn, deoarece erau mult mai ieftini. Deși armata lui Napoleon a folosit cu siguranță parțial nasturii de cositor, este puțin probabil ca aceștia să fi fost des întâlniți.

Următoarea problemă se referă la ciuma staniului în sine. Afectează cel mai mult staniul pur și poate fi evitată prin amestecarea lui cu alte elemente precum plumbul. Staniul folosit de Franța ar fi fost destul de impur, așa că, în mod neintenționat, ar fi fost mai rezistent la frig.

Nasturii de cositor nu se degradează instantaneu

Testele de laborator au arătat că staniul care nu face parte dintr-un aliaj trebuia să stea la temperaturi scăzute timp de aproximativ 18 luni pentru a dezvolta daune semnificative cauzate de „ciumă”, ceea ce înseamnă de peste două ori durata invaziei. Deși temperaturile pe care le-au experimentat trupele în Rusia au fost mult, mult mai scăzute, ceea ce ar fi putut accelera „ciuma”.

În cele din urmă, relatările soldaților care au participat la invazie nu menționează astfel de probleme șocante cu nasturii lor.

Încă nu se cunoaște cu exactitate ce rol au avut nasturii de cositor în pierderile înregistrate de Napoleon în Rusia; ceea ce știm însă, este faptul că aceste pierderi încă îi uimesc pe istorici.

Vă recomandăm să citiți și:

Primul mare asasinat din istoria Americii: preşedintele Abraham Lincoln, omorât de un actor

Titanic, dincolo de mit. 10 lucruri neştiute despre cea mai cunoscută tragedie maritimă din istorie

Sindromul sicriului exploziv și povestea regelui împrăștiat peste cei îndoliați

Un caz de otrăvire din 1979 ne arată de ce nu trebuie să consumăm niciodată cartofi verzi