Râurile din întreaga lume se schimbă. Cine este de vină?

Râurile din întreaga lume se schimbă din cauza activităților antropogene. Cum au fost afectate acestea în ultimii 40 de ani?

Modul în care funcționează râurile este afectat semnificativ de cantitatea de sedimente transportate și de locul în care acestea se depun. Sedimentele (în principal nisip, nămol și argilă) au un rol ecologic critic, deoarece oferă habitat pentru organismele din aval și din estuare.

• Oamenii de știință au aflat cum comunică omizile cu furnicile
• Un coral negru gigant, vechi de 400 de ani, i-a uimit pe cercetătorii marini din Noua…

Sedimentele sunt importante și pentru viața umană, prin reaprovizionarea cu nutrienți a solurilor agricole din luncile inundabile și atenuând creșterea nivelului mării cauzată de schimbările climatice prin livrarea de nisip către delte și coaste.

Totuși, în prezent râurile din întreaga lume se schimbă, iar aceste funcții sunt amenințate: în ultimii 40 de ani, oamenii au provocat modificări fără precedent în transportul sedimentelor fluviale.

Studiul, realizat de cercetătorii de la Dartmouth, din SUA, a fost publicat în revista Science.

Râurile din întreaga lume se schimbă și oamenii sunt vinovați

Folosind imagini de la satelitul Landsat al NASA și arhive digitale de date hidrologice, cercetătorii de la Dartmouth au examinat modificările cantității de sedimente transportate către oceane de 414 dintre cele mai mari râuri din lume din 1984 până în 2020.

„Rezultatele noastre spun o poveste a două emisfere. Nordul a înregistrat reduceri majore ale transportului de sedimente fluviale în ultimii 40 de ani, în timp ce sudul a înregistrat creșteri mari în aceeași perioadă”, spune Evan Dethier, cercetător post-doctoral la Dartmouth.

„Râurile din întreaga lume se schimbă în ritmuri fără precedent în înregistrările geologice recente, din cauza oamenilor”, spune Dethier, citat de Eurek Alert.

„Cantitatea de sedimente transportate de râuri este, în general, dictată de procesele naturale din bazinele de apă, cum ar fi cantitatea de ploaie căzută sau existența de alunecări de teren sau vegetație. Constatăm că activitățile umane directe copleșesc aceste procese naturale și chiar depășesc efectele schimbărilor climatice”, a mai spus el.

Construcția de baraje, principalul factor al modificării răurilor

Descoperirile arată că construcția masivă din secolul 20 de baraje în nordul hidrologic global (America de Nord, Europa/Eurasia și Asia) a redus livrarea globală de sedimente către oceane cu 49% față de condițiile anterioare.

Această reducere globală a avut loc în ciuda creșterilor majore ale livrării de sedimente din sudul hidrologic global (America de Sud, Africa și Oceania). Acolo transportul sedimentelor a crescut pe 36% dintre râurile din regiune din cauza schimbărilor majore de utilizare a terenurilor.

Modificările aduse transportului de sedimente în sud au fost determinate în principal de schimbări intensive de utilizare a terenurilor, dintre care majoritatea sunt asociate cu defrișările.

Exemple notabile includ exploatarea forestieră din Malaezia; exploatarea aurului aluvionar în America de Sud și Africa sub-sahariană; exploatarea nisipului în Bangladesh și India; și plantații de ulei de palmier în mare parte din Oceania. (În cercetările anterioare, Dethier a descoperit că exploatarea artizanală a aurului în Peru este asociată cu creșterea nivelurilor de sedimente).

În nord, construcția de baraje a fost motivul dominant de modificare a râurilor în ultimele câteva secole.

Râurile din întreaga lume se schimbă și antrenează alte probleme

„Unul dintre motivele care au dus la realizarea acestei cercetări a fost extinderea globală a construcției de baraje mari”, spune coautorul Francis Magilligan, de la Dartmouth, care studiază barajele și îndepărtarea acestora.

„În SUA există peste 90.000 de baraje în Inventarul Național al Barajelor. O modalitate de a ne gândi la acest lucru este că noi, ca națiune, am construit, în medie, un baraj pe zi, de la semnarea Declarației de Independență încoace”, spune Magilligan.

Râurile sunt responsabile pentru crearea de câmpii inundabile, bancuri de nisip, estuare și delte datorită sedimentelor pe care le transportă. Cu toate acestea, odată ce este instalat un baraj, acea alimentare cu sedimente, cu tot cu nutrienții lor, este adesea oprită.

În prezent se construiesc mai puține baraje

Cu toate acestea, în SUA și în alte țări din emisfera nordică, multe baraje sunt mai vechi de o jumătate de secol și se construiesc mai puține baraje în secolul al XXI-lea. Scăderile recente ale transportului de sedimente sunt relativ minime, ca urmare. Construirea de baraje în Eurasia și Asia în ultimii 30 de ani, în special în China, a determinat reduceri continue ale transportului global de sedimente.

„Pentru țările joase (țările care se află la, în apropierea sau sub nivelul mării) din regiunile de deltă, aprovizionarea cu sedimente din râuri a putut, în trecut, să contribuie la compensarea efectelor creșterii nivelului mării cauzate de schimbările climatice”, spune Magilligan.

„Dar acum avem un factor dublu care provoacă scăderea sedimentelor: construcția de baraje și creșterea nivelului mării. Acest lucru este deosebit de îngrijorător pentru locurile dens populate precum Vietnam, unde aprovizionarea cu sedimente a fost redusă semnificativ de activitatea barajelor aflate de-a lungul râului Mekong”, spune el.

Cum arată viitorul?

Rezultatele din nord sunt îngrijorătoare și ar putea arăta viitoarele schimbări din sud, deoarece studiul raportează că sunt planificate peste 300 de baraje pe râurile mari din America de Sud și Oceania. Râul Amazon transportă mai multe sedimente decât orice alt râu din lume și este o țintă majoră pentru aceste baraje.

„Râurile sunt indicatori destul de sensibili ai activității noastre asupra suprafeței Pământului, sunt un fel de termometru pentru schimbarea utilizării terenului”, spune coautorul Carl Renshaw, de la Dartmouth.

„Cu toate acestea, pentru râurile din emisfera nordică, barajele blochează acum acest semnal despre sedimentele care ajung în ocean. Este bine cunoscut faptul că există o criză de pierdere a solului în SUA, dar pur și simplu nu o vedem în înregistrarea exportului de sedimente, deoarece totul se blochează în spatele acestor baraje, în timp ce putem vedea semnalul pentru râurile din sudul global”, continuă Renshaw.

Un punct de plecare

„În multe cazuri din întreaga lume, ne-am construit mediul în jurul râurilor și al modului în care acestea funcționează, pentru a le utiliza în agricultură, industrie, recreere și turism și transport; dar când activitatea umană perturbă brusc modul în care funcționează râurile, poate deveni dificil să ne adaptăm în timp real la astfel de impacturi”, spune Dethier.

Modul în care barajele rețin sedimentele și modul în care utilizarea terenurilor crește eroziunea în aval sunt principiile pe care cercetătorii speră că le vor putea utiliza pentru a ajuta la informarea deciziilor de planificare și la implementarea politicilor de gestionare a mediului și de utilizare a terenurilor în zonele riverane și de coastă în viitor.

Vă recomandăm să citiți și:

Gunoaiele de pe fundul oceanelor ar putea fi colectate în viitor de roboți

Moartea liliecilor în turbinele eoliene poate avea consecințe de amploare

Cea mai mare instalație de energie solară din lume va înlocui 1,4 milioane de tone de cărbune

O nouă tehnologie care poate extrage dioxidul de carbon din aer